Grecia ar putea solicita Mecanismului European de Stabilitate (ESM) să achiziţioneze obligaţiunile guvernamentale elene deţinute de Banca Centrală Europeană pentru a-şi achita datoriile scadente în această vară, a anunţat joi publicaţia elenă 'Kathimerini', transmite Reuters.
Grecia nu se mai poate împrumuta de pe pieţele financiare din cauza dobânzilor prohibitive şi riscă probleme cu lichidităţile. Grecia trebuie să achite către BCE 4,18 miliarde de euro în iulie şi 3,38 miliarde de euro în august, în timp ce acordarea tranşei de 7,2 miliarde de euro din pachetul de asistenţă financiară este blocată până când Grecia va ajunge la un acord cu creditorii internaţionali.
'Obiectivul planului Guvernului este ca ESM să achiziţioneze bonduri pentru ca datoriile să poată fi plătite la timp. Atena vrea să încheie un nou acord cu ESM – mecanismul de salvare al zonei euro – pentru răscumpărarea unor obligaţiuni guvernamentale elene de aproximativ 27,2 miliarde de euro', susţine publicaţia elenă fără a cita sursa informaţiei.
Dar BCE a avertizat că tratatele UE nu-i permit să anuleze sau să extindă scadenţa bondurilor achiziţionate prin programul destinat acestor operaţiuni, denumit Securities Markets Programme (SMP).
Reprezentanţii Ministerului de Finanţe din Grecia nu au fost disponibili pentru comentarii.
BCE a majorat la 75,5 de miliarde de euro plafonul liniei de finanţare de urgenţă care poate fi acordat creditorilor eleni, după ce la începutul acestui an instituţia a încetat să mai accepte obligaţiuni greceşti drept garanţii pentru creditele acordate băncilor comerciale, ceea ce înseamnă că sarcina finanţării băncilor greceşti a căzut pe Banca Centrală a Greciei. Cu toate acestea, BCE păstrează controlul, în condiţiile în care împrumuturile de care băncile greceşti pot beneficia prin intermediul finanţării de urgenţă (ELA) de la Banca Centrală a Greciei trebuie aprobate de instituţie.
BCE menţine un control strict al banilor proveniţi din ELA pentru a evita ca băncile elene să utilizeze sumele pentru a finanţa direct Guvernul de la Atena, ceea ce ar încălca legislaţia UE.
În mod normal, băncile greceşti îşi asigură necesităţile de lichiditate de la Banca Centrală Europeană (BCE) însă creşterea retragerilor de depozite, după rezultatul alegerilor parlamentare anticipate din 25 ianuarie, le-a afectat lichiditatea. Finanţarea oferită de ELA este mai scumpă decât împrumuturile de la BCE.
Cele patru mari bănci greceşti – National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank – sunt prezente şi pe piaţa din România. AGERPRES