Votul popular asupra măsurilor de austeritate readuce incertitudinea în ceea ce părea o problemă rezolvată pentru moment, criza datoriilor suverane ale ţărilor din zona euro. „Să lăsăm poporul să aibă ultimul cuvânt, să decidă asupra soartei ţării”, a spus premierul George Papandreou, care, se pare încearcă, cu orice risc, să-şi rezolve şi problemele politice interne cu această ocazie. Nu este foarte clar cum va fi formulat referendumului, sigur va întreba grecii dacă sunt pregătiţi să suporte măsurile de austeritate în schimbul ajutorului financiar.
Miza este uriaşă, scrie New York Times. Un vot negativ ar însemna anularea înţelegerii dintre Grecia şi troica internaţională UE, Banca Centrală Europeană şi FMI. Iar fără ajutor Grecia n-ar putea să-şi plătească datoriile, ar intra în default necontrolat şi ar zdrucina întreaga economie mondială. Pe de altă parte, un vot pozitiv ar împinge lucrurile înainte, mutând responsabilitatea austerităţii de pe partidul de guvernământ al lui Papandreou, pe umerii poporului. Rezultatul ar fi unul foarte bun pentru Papandreou, care consideră referendumul şi ca pe un vot de încredere acordat guvernului său.
Referendumul ar putea funcţiona şi ca o ameninţare, având în vedere că băncile nu şi-au dat acordul pentru ştergerea a 50% din datoria Greciei, iar posibilitatea unei respingeri a înţelegerii ar putea fi motivantă.
Doar că nu e aşa de simplu. Opoziţia greacă a anunţat deja că nu susţine măsurile de austeritate şi „controlul extern” asupra ţării. De asemenea, cotidianul To Vima a publicat recent un sondaj care arată că vasta majoritate a grecilor nu sunt de acord cu continuarea austerităţii. Deşi situaţia nu e foarte bună, Evangelos Venizelos, ministrul de finanţe al Greciei, a pus şi mai mult gaz pe foc, declarând că „Poporului îi vine sarcina de a hotârî dacă rămânem în Europa sau ne întoarcem la drahmă”.
Unii analişti consideră că referendumul este „o lovitură de maestru” a lui Papandreou, care forţează toate partidele şi populaţia să-şi asume responsabilitatea. „Dacă reuşeşte să formuleze referendumul ca pe o întrebare cu privire la rămânerea Greciei în zona euro, atunci va primi un mare <Da>”, spune Takis Michas, analist politic la institutul Forumul pentru Grecia.
Şi mai mulţi observatori consideră totuşi că referendumul este o invitaţie la instabilitate. „Atunci când dezbaterea este foarte pasională şi există tensiune, organizarea unui referendum este riscantă”, spune Alexis Papahelas, redactorul şef al cotidianului Kathimerini, care adaugă că dacă referendumul pică, atunci există o şansă mare ca Grecia să intre în faliment. De asemenea,  Yiannis Michelakis, reprezentantul partidului de opoziţie Noua Democraţie, a spus că referendumul este periculos pentru că „aruncă în aer viitorul european Greciei ca pe o monedă”.
Până una alta, oricare ar fi rezultatul referendumului, povestea nu este decât o demonstraţie suplimentară cu privire la cât de mult poate fi afectată întreaga construcţie europeană de jocurile politice, chiar şi cele din interiorul celui mai puţin important membru al Uniunii.