Între riscurile legate de falimentul statului şi excluderea din zona euro, guvernul de la Atena trebuie să diminueze cheltuielile cu opt miliarde de euro. Cum resimt în România firmele cu capital grecesc situaţia din ţara lor?
Grecia este în pericol de a se sufoca în datorii, este declaraţia pe care a făcut-o, săptămâna trecută, chiar premierul statului elen, în ziua în care a prezentat şi măsurile de reducere a deficitului bugetar. Grecia a ajuns în centrul atenţiei Europei după ce datoria sa externă a ajuns la nivelul record de 300 de miliarde de euro, reprezentând 125% din PIB.
Împovăraţi de datorii
Mai mult, Comisia Europeană estimează pentru Grecia un deficit bugetar de 12,7% din PIB în 2009 şi un grad de îndatorare de 112,6%. Prin urmare, agenţia de rating Fitch a redus calificativul suveran al Greciei de la A- la BBB+, cu perspectivă negativă. Agenţia a redus şi ratingurile a cinci bănci elene, prezente şi în România.
Ce înseamnă acest lucru pentru cele 3.422 de companii greceşti prezente pe piaţa românească şi pentru subsidiarele locale ale băncilor elene? Cei mai mulţi dintre oficialii greci contactaţi de Capital se feresc să comenteze situaţia de acasă, aşteptând o clarificare a situaţiei chiar din partea autorităţilor elene. În sectorul bancar, cel puţin deocamdată, nu există motive de îngrijorare. „Dimpotrivă, toate băncile şi-au anunţat intenţia de a-şi mări capitalul social. Nu acordăm o atenţie specială băncilor greceşti, le urmărim pe toate la fel de atent“, spune Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din BNR. El exclude şi posibilitatea scumpirii finanţării pe piaţa locală, ca efect al revizuirii ratingurilor Alpha Bank, NBG, Eurobank, Piraeus Bank şi ATEbank pentru că „sunt împrumuturi subordonate şi, prin definiţie, nu au clauze care să permită o creştere a costurilor“.
„În Bancpost nu simţim niciun fel de consecinţă a reducerii ratingului Greciei“, spune şi Mihai Bogza, preşedintele Bancpost. „Dimpotrivă, banca-mamă ne încurajează să creştem volumul creditării în România. Expunerea băncii noastre mamă, Eurobank EFG, nu numai că nu s-a diminuat faţă de nivelul angajamentului luat în martie 2009, dar s-a majorat cu circa 300 de milioane de euro la nivelul lunii noiembrie“, a completat el.
Cum reacţionează oamenii de afaceri în astfel de momente? Strâng rândurile, iar această tendinţă este cu atât mai puternică într-o comunitate închegată, precum cea a grecilor. „Este un moment dificil pentru toţi, la nivel global, iar în astfel de momente comunităţile se sprijină şi mai mult“, spune Tereza Vâlcan, managing director al Civitas Global Ketchum România, agenţie cu capital elen, adăugând că acest lucru este tot mai vizibil şi la nivel local. De fapt, ţara noastră ar putea avea chiar de câştigat. Şi asta pentru că cei care doresc să facă investiţii în această perioadă ar putea evita Grecia, preferând alte state din regiune. „Cred că volumul investiţiilor greceşti din ţara noastră depinde mai mult de situaţia economică a României decât a Greciei. Investitorii greci, ca şi cei din alte ţări, sunt interesaţi de economiile în care perspectiva de câştig este promiţătoare. Ca atare, dacă perspectivele României se vor îmbunătăţi, de exemplu sub aspectul stabilizării situaţiei politice şi al continuării acordului cu FMI, atitudinea investitorilor străini va reflecta în mod pozitiv acest lucru“, crede Mihai Bogza.
Exporturi în Grecia de 360 milioane de euro
Participarea elenă la capitalul social al celor 3.422 de firme înregistrate în ţara noastră se ridică la circa 800 de milioane de euro, conform datelor ONRC. Numai anul acesta au fost înfiinţate 251 de firme, participarea elenă la capitalul social al acestora fiind de peste 86 milioane de euro. În primele opt luni ale anului, 1,9% din totalul exporturilor ţării noastre au fost în Grecia, însemnând 359,3 milioane euro. În aceeaşi perioadă, importurile din statul elen s-au ridicat la 376,2 milioane de euro, ponderea în totalul importurilor ţării noastre fiind tot de 1,9%.
Printre companiile cu acţionariat elen se numără şi operatorii de telecomunicaţii Romtelecom şi Cosmote, prin intermediul cărora compania-mamă, OTE Group, a investit peste două miliarde de euro în infrastructura de comunicaţii din România. Săptămâna trecută, grecii de la Intrarom au câştigat un contract de 11,8 milioane de euro de la Ministerul Administraţiei şi Internelor pentru furnizarea şi instalarea unei platforme IT integrate.
Cauzele derapajului
Situaţia actuală Printre motivele care au adus aceste dificultăţi în economia statului grec se numără evaziunea fiscală, corupţia, proliferarea economiei subterane şi scăderea producţiei industriale. Populaţia îmbătrânită pune în dificultate sistemul de pensii, iar circa 35% din populaţie are ocupaţii nedeclarate oficial, inclusiv în tursim, ceea ce le permite oamenilor să nu plătească impozit. Sistemul de sănătate publică are datorii de aproape şapte miliarde de euro către companii farmaceutice.
Redresare Ministrul de finanţe al Greciei a anunţat că vor fi luate măsuri drastice pentru reducerea deficitului la 3% până în 2013, insistând, într-un interviu acordat publicaţiei Financial Times, că măsurile vor fi chiar mai agresive decât cele adoptate de Irlanda. Printre acestea, reforma impozitelor şi reducerea salariilor în sectorul public. Anul viitor, deficitul va fi redus la 9,1% din PIB, prin introducerea unor noi taxe şi reducerea cheltuielilor cu opt miliarde de euro.
