Printre deciziile adoptate la summitul european din 21 iulie se numără şi achiziţia de obligaţiuni publice în circulaţie de către Fondul European de Stabilitate Financiara (EFSF) şi extinderea pachetului de asistenţă financiară pentru Grecia, cu implicarea sectorului privat. Acordul internaţional convenit luna trecută pentru a veni în ajutorul Greciei include o contribuţie voluntară a investitorilor privaţi, care îşi vor schimba obligaţiunile guvernamentale greceşti pe care le deţin pentru unele cu dobânzi mai mici
"Implementarea schemei (de finanţare) decisă la summitul UE din 21 iulie pentru grecia este chiar mai importantă acum deoarece criza mondială s-a acutizat", se arată într-o declaraţie a ministrului elen de Finanţe, Evangelos Venizelos.
Grecia speră să-şi reducă datoria, în prezent la peste 350 miliarde de euro (506 miliarde de dolari) cu 26,1 miliarde de euro prin răscumpărarea sau rostogolirea datoriei ajunse la scadenţă.
Creditorii privaţi ai Greciei îşi vor asuma pierderi de 21% din obligaţiile pe care le deţin, ca parte a contribuţiei de 37 miliarde de euro (53 miliarde de dolari) la al doilea plan de asistenţă financiară pentru Atena. Oferta IIF, susţinută iniţial de 30 de instituţii private printre creditorii cei mai importanţi ai Greciei, ar urma să permită Atenei să-şi reducă necesităţile de finanţare de la 54 de miliarde de euro în trei ani şi de la 135 de miliarde de euro până la sfârşitul anului 2020. Ea constă în schimbarea voluntară a obligaţiunilor greceşti în noile ‘instrumente’ ale datoriei special create.
Sursa: Agerpres
