'Ne dorim ca investiţiile în surse curate de energie şi în reducerea consumului să devină un fenomen extins în întreaga ţară, la toate nivelurile: de la echiparea gospodăriilor la cea a instituţiilor şi companiilor. Cu cât vor fi mai multe astfel de investiţii, cu atât ele vor fi mai accesibile şi mai uşor de implementat. Este important să arătăm că etapa de pionierat se apropie de final şi că terenul pentru investiţii la scară largă este deja pregătit', precizează Ionuţ Cepraga, coordonator de campanii Greenpeace România. 

În acest context, Greenpeace susţine tranziţia către un viitor energetic axat în jurul resurselor regenerabile, cu impact negativ redus asupra mediului, sănătăţii şi economiei, şi ne-dăunător pentru mediu. Studiile Greenpeace arată că România are un potenţial ridicat pentru generarea energiei din surse regenerabile: până în 2050, România şi-ar putea acoperi 84% din necesarul energetic din surse solare, eoliene, termale etc. 

'Această tranziţie presupune eforturi şi angajamente politice la nivel decizional înalt, implementate prin strategii, legislaţie şi finanţări. Totodată, tranziţia către energie curată are implicaţii mari şi la nivel local şi individual prin implementarea de instalaţii fotovoltaice sau eoliene pentru consum la nivel de gospodărie, fermă sau comunitate. De altfel, Greenpeace România a echipat în iunie 2015 Şcoala Gimnazială nr. 1 din Rovinari cu o instalaţie fotovoltaică de 10 kW. Şcoala îşi va reduce astfel atât costurile energetice, cât şi impactul asupra mediului, generând practic o parte din energia de care are nevoie pentru a funcţiona', se notează în comunicatul Greenpeace România. 

Greenpeace România a lansat, miercuri, un nou studiu care îşi propune să faciliteze accesul celor interesaţi de sursele de finanţare disponibile pentru investiţii în domeniul energiei regenerabile şi al eficienţei energetice la informaţie şi resurse în timp util. 

Materialul intitulat 'Surse de finanţare 2014 – 2020. Domeniu: Energie Regenerabilă, Eficienţă Energetică', se adresează potenţialilor iniţiatori de proiecte în acest domeniu, din mediul administrativ, dar şi din mediul privat. În plus, acesta face o sinteză a surselor de finanţare disponibile în prezent şi în viitorul apropiat, atât pentru mediul rural, cât şi pentru cel urban.

 AGERPRES