Greii din Top 300 îşi fac patronat anticriză

Liviu Tudor, Ion Ţiriac şi Iulian Dascălu au pus bazele unui patronat al marilor proprietari de clădiri comerciale la care ar fi interesat să adere şi Gabriel Popoviciu. Motivul este nevoia de unire a forţelor într-un moment de mare cumpănă pe piața imobiliară.

Patronatul, afiliat la European Property Federation – un organism european ai cărui membri deţin active evaluate la peste 1.100 miliarde de euro, este singurul de acest fel din România. Fondatorii asociaţiei româneşti, cunoscută sub acronimul RABO, se află pe lista celor mai bogaţi români. Averile cumulate ale lui Ion Ţiriac şi Iulian Dascălu depăşesc două miliarde de euro, potrivit Top 300 Capital din 2010. Trebuie menţionat însă că Ion Ţiriac, spre deosebire de restul membrilor, s-a înscris în patronat în nume propriu şi nu prin intermediul companiei pe care o patronează.

Dacă adăugăm portofoliul imobiliar al lui Liviu Tudor, evaluat la circa 300 de milioane de euro, şi pe cel al lui Popoviciu, potenţial asociat, a cărui avere a fost estimată la 450 de milioane de euro, suma ar putea creşte la peste 2,7 miliarde de euro. Nu trebuie ignorat nici faptul că pe lista membrilor patronatului se regăsesc şi grupuri financiare cu portofolii internaţionale. Austriecii de la CA Immo, aflaţi în proces de absorbţie a grupului Europolis, au ajuns prin această achiziţie să administreze în România imobile evaluate la circa 360 milioane de euro.
„Sunt evenimente imobiliare suficient de multe în care dezvoltatorii şi proprietarii din România îşi pot face contacte şi stabili parteneriate, însă nu acesta este rolul principal al unei asociaţii. E important ca mai mulţi mari proprietari de clădiri să se angajeze la puncte de vedere comune, să schimbe opinii. Până acum, aceste lucruri s-au realizat pe alte căi şi nu într-un cadru organizat. Eu sunt un adept al conceptului de franciză, al împrumutării unor modele de succes de pe pieţele dezvoltate, motiv pentru care susţin astfel de iniţiative. E greu să câştigi încrederea oamenilor după zeci de ani de egalitarism“, a declarat, pentru Capital, omul de afaceri Gabriel Popoviciu.
Patronatul numără, momentan, 20 de membri. Pentru afilierea la RABO se plăteşte o taxă fixă de 1.000 de euro, la care se adaugă o cotizaţie anuală de 1.200 de euro. „Abia acum s-au întrunit, în România, condiţiile constituirii unei organizaţii a proprietarilor de clădiri. Voinţa politică de reformă în toate domeniile, demararea acestei reforme în societatea românească este cea mai importantă premiză a constituirii acestui patronat. Abia acum şi în acest climat economico-social şi politic, mai vechile noastre deziderate se pot împlini“, spune Liviu Tudor, preşedintele Patronatului Proprietarilor de Clădiri din România (RABO).
„Uneori, în perioade de criză, se nasc cele mai bune strategii care pot contribui la accelerarea revenirii pieţei“, este de părere omul de afaceri ieşean Iulian Dascălu. „Experienţa ne-a demonstrat că afilierea într-o astfel de asociaţie este absolut necesară pentru evoluţia ascendentă a companiei, dar şi pentru portofoliu, oferindu-ţi know-how-ul dezvoltării busi­nessului conform standardelor occidentale. Astfel, afilierea la Patronatul Proprietarilor de Clădiri din România va aduce un plus de valoare, iar ideile şi strategiile RABO pot contribui foarte mult la eficientizarea şi perfecţionarea propriului management“, consideră proprietarul Iulius Group, supranumit regele mallurilor.
Potenţiali parteneri
Nevoia de afiliere la organizaţii internaţionale, care să le ofere soluţii la probleme nemaiîntâlnite, este mai evidentă ca oricând pentru proprietarii români care până acum nu se gândeau decât la nivelul profitului.
În ultimii doi ani, marii proprietari au avut timp să reflecteze asupra direcţiei în care se îndreaptă afacerile pe care le conduc şi au început să simtă lipsa unei voci care să le reprezinte interesele. Această perioadă a adus pe piaţă şi o altă organizaţie cu prestigiu în SUA şi Europa de Vest. Urban Land Institute (ULI) este o reţea de lideri din principalele domenii financiare care reuneşte peste 30.000 de membri din întreaga lume. ULI este consultantul Casei Albe pe probleme imobiliare. Cel mai recent studiu întreprins de Urban Land Institute, în parteneriat cu PricewaterhouseCoopers (PwC), arată clar distanţarea pe care investitorii străini o iau faţă de piaţa locală. România este plasată pe lista ţărilor de evitat. „Vremurile în care mergeam în Rusia, Croaţia sau România s-au dus pentru noi“ sau „Probabil că poţi face bani în România sau Bulgaria, dar ele (cele două țări – n.red.) nu mai sunt pe lista noastră de priorităţi“, sunt doar două din răspunsurile ce se regăsesc în sondajul ULI, realizat pe un eşantion de 600 de experţi din diferite sectoare financiare.
„Rolul acestor organizaţii este evident tocmai într-o perioadă de criză. Mai ales într-o piaţă în care orice investiţie imobiliară se loveşte de ostilităţi şi stârneşte suspiciuni. Aceste asociaţii ar fi trebuit să apară încă de la criza anterioară. Cred că nu se înţelege foarte clar rolul unui investitor imobiliar, faptul că are un impact asupra PIB-ului, asupra bugetelor locale, creează locuri de muncă şi implică o întreagă industrie pe orizontală“, comentează Gabriel Popoviciu.
Liviu Tudor mai oferă ca argument pentru necesitatea unui patronat al proprietarilor şi faptul că actuala criză a început în sectorul locativ şi, după ce s-a extins la nivel mondial, a afectat şi afectează încă piaţa imobiliară într-o mult mai mare măsură decât alte ramuri economice. Potrivit acestuia, ţările cu economii în tranziţie, cum este şi România, sunt mai afectate decât ţările dezvoltate, deoarece sunt mult mai vulnerabile la riscuri.
Consultanţă gratuită
Activitatea acestor organizaţii se poate răsfrânge şi în afara mediului privat. Membrii Urban Land Institute pot să ofere consultanţă gratuită chiar şi pe probleme aflate în interesul comunităţilor locale. „Dacă o autoritate locală are nevoie de un studiu cu privire la zonele verzi dintr-un anumit oraş sau cu privire la trafic, sunt aduşi zece membri la faţa locului, care la sfârşit livrează un raport. Fiind o organizaţie nonprofit, cei care solicită astfel de informaţii nu trebuie decât să asigure diurna membrilor comisiei care se constituie. Aceasta este cea mai complexă variantă, dar putem oferi şi sfaturi. Spre exemplu, dacă cineva vrea să dezvolte un outlet şi nu ştie regulile de bună practică sau are probleme de legislaţie ne poate contacta, iar noi vedem care este membrul cu cea mai mare expertiză în domeniu care să răspundă acestei solicitări“, a explicat Giacinto Oriolo, partener al companiei de consultanţă CapitalMind şi şeful ULI pe România.
Această asociaţie ar putea fi şi o platformă prin care investitorii instituţionali, susţinuţi de bănci, fonduri de pensii şi companii de asigurări, care şi-au luat ochii de pe România în ultimii doi ani să găseasă din nou deschidere pentru piaţa locală. Printre principalii susţinători ai ULI se regăsesc grupuri de renume precum Allianz Real Estate, GE Real Estate, Hines, ECE Projekmanagement, ING Real Estate, Deloitte, PwC, Tishman Speyer, JP Morgan, Bank of America, Ernst & Young sau Skanska. Urban Land Institute are, deocamdată, 25 de membri în România. Un membru persoană fizică plăteşte la ULI o cotizaţie anuală de 250 de euro, iar o companie, 1.000 de euro.
„Investitorii instituţionali încă se uită la România, pentru că este o piaţă foarte tânără – nu are nici zece ani, în ciuda turbulenţelor prin care a trecut. În continuare, sunt investitori britanici, italieni, sud-africani, din ţările nordice, din Egipt. O să apară investitori care până acum făceau afaceri în ţara de origine, dar care vor să se extindă“, este de părere Giacinto Oriolo. 
Piaţă drogată
Reprezentantul ULI consideră că locuinţele şi birourile sunt în continuare punctele fierbinţi ale pieţei imobiliare româneşti, însă potenţialul este mai mult în favoarea dezvoltării, decât a investiţiilor în produse finite. Dacă sectorul de birouri a început să mai recupereze din rata mare de neocupare, când vine vorba de rezidenţial, Oriolo consideră că dezvoltatorii cu locuinţe pe stoc nu vor mai începe proiecte noi până la finalizarea vânzărilor. Cu toate acestea, el întrevede apariţia unor companii dispuse să investească în proiecte mai mici care pot pleca de la o bază sănătoasă, evitând greşelile făcute în trecut de dezvoltatorii care acum au probleme.
„Un lucru pozitiv, rămas de pe urma crizei, este faptul că proprietarii de terenuri au început să-şi ajusteze aşteptările. Piaţa locală a fost drogată în acea perioadă şi la acest nivel nu se va mai ajunge prea curând“, subliniază Oriolo.
În ceea ce priveşte zona de retail, Oriolo consideră că Bucureştiul are un statut aparte faţă de restul capitalelor europene, deoarece perioada comunistă a lăsat moştenire o serie de fabrici, întinse pe suprafeţe mari, chiar în interiorul oraşului.
„În alte capitale, nici nu s-a pus problema dezvoltării unui mall în centru, deoarece acolo nu găseşti 13 hectare de teren disponibile. În prezent, nu aş sfătui pe nimeni să mai investească într-un mall în România. În ceea ce priveşte proiectele funcţionale, pot spune că ele vor putea supravieţui doar dacă şi-au ales publicul potrivit“, explică şeful ULI România.
Prudenţa, transparenţa, nevoia unei pieţe reglementate şi a unei voci unice, care să reprezinte interesele breslei, sunt câteva concluzii la care ajung tot mai mulţi jucători locali. Chiar dacă vor mai avea de trecut o perioadă cu pierderi, aceştia speră ca relansarea pieţei imobiliare să aibă fundamente mai sănătoase decât în trecut.
E greu să câştigi încrederea oamenilor după zeci  de ani de egalitarism.
Gabriel Popoviciu, principalul acţionar al proiectului Băneasa
Principala cauză a actualei crize globale este tocmai cadrul neclar şi insuficient de reglementare a sectorului imobiliar.
Liviu Tudor, proprietarul Genesis Development
În perioade de criză se nasc cele mai bune strategii care pot contribui la accelerarea revenirii pieţei.
Iulian Dascălu, proprietarul Iulius Group
2,7 miliarde de euro este valoarea estimată a averii pe care o administrează cei mai puternici membri ai patronatului proprietarilor de clădiri