Bucurestiul continua sa atraga cele mai mari investitii din sectorul IT romanesc. Din datele Asociatiei Patronale a Industriei de Software si Servicii (ANIS), intr-un Top 5 al oraselor care “invart” cei mai multi bani in acest domeniu, dupa Capitala, se situeaza in ordine Timisoara, Cluj, Iasi si Brasov. “Bucurestiul e pe primul loc, aceasta deoarece are o populatie activa mai mare, implicit un numar mai mare de firme. In plus, are atuul de a fi un puternic cent
Bucurestiul continua sa atraga cele mai mari investitii din sectorul IT romanesc. Din datele Asociatiei Patronale a Industriei de Software si Servicii (ANIS), intr-un Top 5 al oraselor care “invart” cei mai multi bani in acest domeniu, dupa Capitala, se situeaza in ordine Timisoara, Cluj, Iasi si Brasov.
“Bucurestiul e pe primul loc, aceasta deoarece are o populatie activa mai mare, implicit un numar mai mare de firme. In plus, are atuul de a fi un puternic centru universitar, deci produce forta de lucru calificata pentru marile firme din domeniul IT, iar acest lucru constituie un magnet pentru companiile straine din domeniu, care vin si deschid centre de dezvoltare la noi”, explica Sebastian Ungureanu, administrator de sistem la compania Synygy. Nume precum IBM, Amazon, Oracle, Hewlett-Packard si-au instalat deja bazele in Bucuresti, anuntand ca intentioneaza sa investeasca in Romania pentru productia de hard sau soft sute de milioane de euro.
Cele mai importante centre universitare din tara, precum Timisoara sau Iasi au devenit, la randul lor, in ultimii ani, locatii de referinta pentru firmele internationale de profil. Motivul: costuri de productie mici, mai reduse chiar decat in Bucuresti. “tin minte ca acum cativa ani toate firmele straine care au deschis centre in Cehia mergeau direct la Praga. Dar, in timp, au inceput sa se extinda catre alte orase, precum Ostrava, exact asa cum se intampla acum la noi”, spune Gabriel Mardarasevici, directorul general al Ness Romania. Astfel, din punctul de vedere al numarului de specialisti de care poate dispune, informaticienii ar situa Iasiul imediat dupa Bucuresti, deoarece are un potential urias de a “lansa” oameni foarte bine pregatiti. “Facultatile de profil din Iasi, si anume Facultatea de Informatica de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza si cea de Automatizari si Calculatoare din cadrul Universtatii Tehnice Gheorghe Asachi, produc pe banda rulanta, in fiecare an, sute de absolventi, din care, potrivit reprezentantilor firmelor din IT, cel putin 10% sunt exceptionali. De altfel, cele doua institutii se afla in primele cinci pozitii intr-un clasament al universitatilor din tara”, a adaugat Gabriel Mardarasevici. In plus, estul tarii devine atractiv pentru marile companii si si deoarece forta de munca din Timisoara sau Cluj a fost deja absorbita de companiile care au deschis unitati de lucru aici. “Potrivit unor studii realizate de ANIS, Timisoara reprezinta o piata inchisa – resursele umane disponibile nu mai permit localizarea unor companii cu centre de dezvoltare puternice care sa angajeze un numar mare de specialisti. Localizarea la Timisoara a centrelor de dezvoltare ale Alcatel si Siemens a absorbit, practic, toate resursele disponibile. Clujul va fi si el, in scurt timp, in aceeasi situatie, ceea ce lasa Iasiului un loc bun pe harta destinatiilor IT”, a declarat Valerica Dragomir, directorul executiv al ANIS. Specialistii spun ca estul tarii, desi cu potential urias, a ramas in urma si pentru ca a avut si are inca mari probleme in ceea ce priveste oferta de spatii de birouri sau infrastructura rutiera, fapt care ingreuneaza mult accesul marilor companii IT spre aceasta zona.
Diferente de salarii exista si intre orase
Informaticienii romani isi pun capul la contributie mai mult pentru a gasi solutii pentru firmele din strainatate. Astfel, conform datelor furmizate de marile companii, cea mai mare parte din productia de soft sau hard, mai exact peste 95%, se face pentru strainatate. si, desi suntem la mai putin de un an distanta de momentul integrarii in UE, salariile din domeniul IT sunt de cel putin trei ori mai mici decat in Europa. “Romania inca mai este o locatie foarte ieftina. Daca un programator e platit la noi cu 1.000 de euro, in strainatate, mai exact intr-o tara din Uniunea Europeana, salariul acestuia porneste de la 3.000 de euro sau chiar mai mult, chiar dublu”, subliniaza Gabriel Mardarasevici, directorul Ness Romania.
si intre Bucuresti, Iasi si Timisoara exista diferente de salarizare, insa reprezentantii industriei spun ca nu sunt atat de importante incat sa duca la o migratie catre anumite zone. “Cat priveste salarizarea, diferentele sunt minime. Astfel, pe langa salariu, de exemplu la Bucuresti, mai primesti si bonusuri gen telefon sau masina de serviciu. La Iasi nu se practica asa ceva. In plus, in Bucuresti, lefurile sint cu 10-15% mai mari decat in Iasi. In Timisoara, cresterile salariale sunt consecinta lipsei de personal specializat. Salariile sunt ceva mai mari, nu prentru ca aici s-ar munci mai mult, ci pentru ca marile companii tind sa motiveze financiar angajatii pentru a-i pastra, specialistii fiind greu de gasit. Aici chiar se practica ceea ce se numeste head-hunting”, mai spune Sebastian Ungureanu, de la Synygy.
Impartim “hardul” cu India si, in curand, cu Ucraina
Reprezentantii unor firme de profil spun ca momentul trebuie speculat la maximum in ceea ce priveste atragerea marilor companii, deoarece integrarea in Uniunea Europeana va creste mult costurile per salariat, iar principalii jucatori vor tinde sa se reorienteze catre alte tari.
“Daca pana acum proiectele au fost de amploare mica si medie, de acum ne asteptam la proiecte cu adevarat mari, de zeci sau chiar sute de milioane de euro. Pe acestea trebuie sa punem mana. Din cate stiu, companiile mari de profil testeaza si piata IT din tarile din jurul Romaniei. Mai timid, insa, acum. Dar in cativa ani este posibil sa concuram cu Ucraina, de exemplu”, a spus Gabriel Mardarasevici. Re prezentantii ANIS cred ca reorientarea producatorilor de profil spre alte tari vecine este chiar iminenta, in contextul integrarii Romaniei. “Daca luam in calcul doar avantajul costurilor scazute, deja credem ca nu mai este de actualitate pentru piata romaneasca. Preturile companiilor de la noi nu mai sunt atat de scazute. La acest capitol nu avem nici o sansa in fata Indiei, Chinei sau chiar a Rusiei, care au si avantajul unui numar mare de specialisti”, a spus directorul executiv al ANIS.
Iesenii programeaza salariile strainilor
Tineri, cu o medie de virsta de pina in 25 de ani, informaticienii de la Amazon au fost cooptati in echipa inca de pe bancile facultatii. De altfel, tocmai posibilitatea de a-si alege viitorii angajati i-a adus la Iasi pe americani. “Avem la Iasi un punct de lucru cu aproape 20 de angajati. Vom mai angaja pentru acest centru specialisti in IT, persoane foarte bine pregatite in domeniu. De altfel, in Romania, si in special la Iasi exista un pol bogat in programatori. Acesta este si unul din motivele pentru care l-am ales ca locatie pentru centrul nostru”, a declarat Andrew Herdener, Senior Public Relations Manager la Amazon.com.
si Siemens VDO a deschis la Iasi un punct de lucru, inca de la inceputul acestui an, iar reprezentantii companiei spun ca pana in septembrie vor face angajari masive. “Acum, la Iasi avem 20 de angajati si, cel mai probabil, pana la finele lui septembrie, vom mai angaja inca 100 de specialisti in IT pentru aceasta unitate. Oricum, ar fi cam 10% din totalul angajatilor pe care ii avem in Timisoara. Aici lucreaza peste 1.200 de specialisti”, ne-a declarat Ioan Toncean, managerul unitatii Siemens VDO din Iasi.
Daca producatorul german se ocupa de dezvoltarea de soft si hard pe domeniul auto, alte firme concep softuri personalizate pentru mari branduri internationale. De exemplu, iesenii de la Synygy au pus bazele unui soft care calculeaza salariul in functie de realizarile angajatului. Firme importante, precum IBM, General Electric, Hewlett Packard, sau importante fonduri de investitii din SUA au achizitionat pe bani grei softul realizat de ieseni.
Bitii firmelor IT aduc statului milioane de euro an de an
Reprezentantii firmelor de profil spun ca, in ultimii zece ani, sectorul IT a inregistrat un trend ascendent, dar in ultimii doi-trei ani a fost o crestere exploziva. Una din cauze este si dezvoltarea produselor de soft pentru telefonia mobila. Mai mult, expansiunea pietei IT e dovedita si prin cifrele inregistrate in aceasta perioada.
“Conform publicatiei The European Information Technology Observatory (EITO), rata de crestere, numai in 2004, pentru Romania a fost de 22% pentru piata IT si de 18% pentru cea de software si servicii. Rapoarte mai recente ale IDC indica cresteri considerabil mai mari pentru anumite segmente ale pietei (26% pentru piata ERP si 28% pentru cea de servicii IT)”, declara Mircea Vuici, consultant la Institutul de Tehnica de Calcul (ITC). Potrivit acestuia, tot in aceeasi perioada, numarul firmelor de software si servicii a depasit 10.500, reprezentand crestere de 25%, asemanatoare celei din anul anterior. si numarul de angajati din domeniu a evoluat spectaculos, cu aproape 7.000 de noi specialisti, numarul total al acestora ajungand la peste 32.250. si statul are de castigat din plin. “Fata de 1997, in 2004 industria de software si servicii a produs si a vandut de zece ori mai mult, a adus la PIB o valoare de aproape 13 ori mai mare si a dat de lucru la de 4,4 ori mai multi angajati, pe care i-a platit de 2,5 ori mai bine si a caror productivitate a crescut de trei ori”, a adaugat consultantul ITC.
Firmele IT din Capitala au o cifra de afaceri mai mare de aproape 4 ori decat cele din restul oraselor din Top 5
| Judet | CA, mil $ | Nr.firme | Pers. | CA% | Pers.% | VA/CA | Sw/CA |
| 1. BUCURESTI | 480,1 | 3.064 | 11.303 | 62,6% | 44,7% | 37% | 50% |
| 2. TIMIS** | 52,7 | 395 | 2.001 | 6,9% | 7,9% | 57% | 81% |
| 3. CLUJ** | 35,7 | 538 | 1.615 | 4,7% | 6,4% | 40% | 46% |
| 4. IASI | 21,0 | 281 | 849 | 2,7% | 3,4% | 38% | 24% |
| 5. BRASOV | 20,5 | 472 | 1.317 | 2,7% | 5,2% | 53% | 67% |
Legenda: ** Din datele ANIS, Timisoara reprezinta o piata deja inchisa, din punctul de vedere al resurselor disponibile. Clujul va fi si el in scurt timp in aceeasi situatie, ceea ce lasa Iasiul pe un loc bun pe traseul destinatiilor IT.
Nota: CA – cifra de afaceri; Pers. – nr. total de angajati; CA% – procentaj din totalul cifrei de afaceri a sectorului; Pers% – procentaj din totalul angajatilor sectorului; VA/CA – raport valoare adaugata / cifra de afaceri; Sw/CA – cifra de afaceri realizata din dezvoltarea de software.
Sursa: ANIS, “Geografia industriei de software si servicii”, ianuarie 2005