week-end, cand peste 60 de piloti s-au imbolnavit subit si au refuzat sa urce la bordul aeronavelor. Protestul inedit a durat trei zile, timp in care au fost anulate in jur de 20 de curse, sporind pierderile companiei cu 120.000 de dolari, conform estimarilor preliminare ale corpului de audit al ministerului de resort. In aceasta suma nu intra si despagubirile pe care pasagerii sunt indreptatiti sa le ceara companiei Tarom. Legea nr. 355/2003, privind raspunderea transportatorilor aerieni, preve
week-end, cand peste 60 de piloti s-au imbolnavit subit si au refuzat sa urce la bordul aeronavelor. Protestul inedit a durat trei zile, timp in care au fost anulate in jur de 20 de curse, sporind pierderile companiei cu 120.000 de dolari, conform estimarilor preliminare ale corpului de audit al ministerului de resort. In aceasta suma nu intra si despagubirile pe care pasagerii sunt indreptatiti sa le ceara companiei Tarom. Legea nr. 355/2003, privind raspunderea transportatorilor aerieni, prevede daune semnificative in cazul in care cursa este intarziata sau anulata din motive imputabile operatorului. Astfel, raspunderea transportatorului pentru daunele cauzate de intarzieri poate fi de maximum 4.900 de euro pentru fiecare pasager. Teoretic, estimand ca pe cursele anulate ar fi trebuit sa se imbarce circa 550 de pasageri, compania ar trebui sa scoata din buzunar 2,6 milioane de euro. Proportia pagubelor ar putea fi si mai ridicata pe termen lung, pentru ca pasagerii care s-au „fript” vor avea mai mult ca sigur retineri in a mai cumpara bilete pe cursele transportatorului national.Nemultumirile pilotilor au pornit de la diminuarea veniturilor lor, conform noului Cod fiscal intrat in vigoare la inceputul anului. Acesta stabileste ca angajatii societatilor cu pierderi nu pot primi diurne mai mari de 66 de euro, in conditiile in care pilotii primeau pana acum la cursele externe diurne intre 90 si 120 de euro. Administratia le-a promis ca diurna le va fi inclusa in salariu, mai ales ca din 2007 cursele efectuate in Europa vor fi considerate zboruri interne, deci fara diurna. Pentru concretizarea promisiunii este insa nevoie de rectificarea bugetului companiei, lucru care nu se poate face mai devreme de cateva luni. „Tarom este inclusa in programul PSAL II, este monitorizata de Banca Mondiala si nu putem majora fondul de salarii fara acceptul acestei institutii. Actiunea pilotilor a provocat o pierdere neplanificata”, spune Sorin Stoicescu, seful Directiei Generale a Aviatiei Civile din Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului. Impreuna, protestul pilotilor si preconizata crestere a fondului de salarii, vor duce la amplificarea pierderilor, estimate pentru acest an la circa zece milioane de dolari. Potrivit liderului sindicatului pilotilor, Sandu Panaite, fondul de salarii a reprezentat anul trecut circa 10% din cheltuielile companiei. Salariul de incadrare a unui pilot se situeaza intre 12 si 25 de milioane de lei brut, la care se adauga diverse sporuri, plus diurna. De exemplu, un pilot care facea cinci curse pe luna, fiecare cu durata de doua zile, primea in medie 1.000 de euro. Conform noului Cod fiscal, el ar trebui sa primeasca 660 de euro. Mai mult, Sandu Panaite spune ca trebuie lamurit daca la o cursa cu intoarcere in ziua urmatoare pilotul primeste diurna pe cele doua zile sau doar pe una singura. El afirma ca, in conformitate cu planul de restructurare intocmit de Lufthansa Consulting, problema salarizarii pilotilor trebuia rezolvata pana la sfarsitul anului trecut. Ceea ce se uita este ca, in realitate, personalul Tarom este supradimensionat, numarul angajatilor ridicandu-se la 2.650, din care doar 228 sunt piloti, la o flota formata din 16 aeronave. Spre comparatie, compania ungara Malev are 2.600 de angajati care deservesc 23 de avioane. Mai mult, operatorul ungar a avut in 2002 pierderi de 12 milioane de dolari, in timp ce Tarom a raportat pierderi de 23 de milioane de dolari. si in ceea ce priveste gradul de incarcare a aeronavelor, Malev s-a descurcat mai bine, cu 65% fata de 62% la Tarom.Salarizarea personalului navigant este doar una dintre multiplele probleme pe care Tarom trebuie sa le rezolve pana in 2006, cand se preconizeaza ca operatorul va deveni rentabil.Nu este pentru prima data cand administratia se confrunta cu proteste sindicale, atunci cand a incercat sa reduca personalul. Cel mai amplu protest a fost in 1997, cand sindicatul tehnic a intrat in greva, contestand intentia conducerii de a disponibiliza cateva sute de angajati. In acelasi an, ministrul de atunci, Traian Basescu, a prezentat un proiect de restructurare a Tarom care prevedea concedierea a peste 600 de salariati. A urmat in 2001 planul de restructurare realizat de Lufthansa Consulting, care recomanda disponibilizarea a 1.600 de persoane, pentru imbunatatirea performantelor financiare ale companiei. Nici unul dintre cei opt directori generali care s-au perindat la conducerea Tarom in ultimii 14 ani nu a avut sustinere din partea ministerului pentru a pune in aplicare o asemenea masura drastica. Cea mai importanta decizie pentru redresarea companiei a fost luata anul trecut, cand s-a renuntat la cursele perdante spre New York si Beijing. O alta greva a personalului ar risipi stabilitatea artificiala a Tarom.