În timp ce incertitudinile din jurul planului de salvare a ţării cresc, iar perspectiva unei contribuţii mai mari decât a fost prevăzută din partea băncilor particulare se manifestă din ce în ce mai pregnant, protestele de miercuri, zi de grevă în sectorul public, vor permite să se afle pulsul social al ţării. Dar mai ales să se observe dacă grecii vor continua să accepte măsurile radicale impuse pentru a corecta anii de gestionarea defectuoasă şi supraîndatorare.
În ultimii doi ani, au avut loc mai multe greve însoţite de manifestaţii puternice, marcate adeseori de incidente violente. Dar, de la întoarcerea din vacanţă nu a avut loc niciun protest. Cu toate acestea, dacă este să se judece după mobilizarea poliţiei, manifestaţia de miercuri trebuie să fie importantă, deoarece 5.000 de poliţişti au fost trimişi la Atena.
Manifestatția are loc la apelul sindicatului public, ADEDY, dar şi al sindicatului din sectorul privat, GSEE, care coordonează angajaţii din organismele publice vizate de recentele măsuri de austeritate anunţate de guvern.
Circa 30.000 de salariaţi din acest sector trebuie trimişi în şomaj tehnic, iar salariile lor reduse cu 40 la sută până la sfârşitul anului, pe o perioadă de un an. După care probabil vor fi concediaţi. Până în 2015, perioadă în care nu înlocuieşte decât un angajat la zece pensionaţi din sectorul public, guvernul intenţionează să diminueze cu 150.000 numărul bugetarilor care, în prezent, se cifrează la 750.000. Măsurile de austeritate îi afectează, de asemenea, pentru al doilea an consecutiv, pe cei care nu sunt funcţionari, prin majorarea impozitelor, introducerea de noi taxe – pe proprietatea imobiliară – sau reducerea pensiilor. Ele vor dura până în 2015, pentru a spera în salvarea ţării aflate în faliment financiar şi menţinerea ei în zona euro, dacă partenerii din zona euro vor ajunge la un acord în legătură cu modalităţile de aplicare a unui al doilea plan de ajutorare, ale cărui principii au fost decis, la 21 iulie, la Bruxelles.
Sursa: Agerpres