Protestele au avut loc la o zi după ce legislatorii francezi au început să dezbată un proiect de lege privind pensiile care ar crește vârsta minimă de pensionare de la 62 la 64 de ani. Proiectul de lege este face parte din reformele celui de-al doilea mandat al președintelui Emmanuel Macron.
În prezent, vârsta medie de pensionare este mai mare decât limita legală de 62 de ani, deoarece angajaţii care nu au stagii de contribuţie suficiente continuă să lucreze. Abia de la 67 de ani, pensiile se achită integral indiferent de perioada de contribuţie – o prevedere pe care guvernul vrea să o păstreze.
400.000 de oameni protestează la Paris
Aproximativ 400.000 de persoane participă, la Paris, la noile proteste faţă de reforma sistemului de pensii, conform datelor furnizate de sindicate, iar în oraşul Rennes au avut loc confruntări sporadice între protestatari şi forţele de ordine.
Principalele centrale sindicale din Franţa au organizat marţi o nouă mobilizare împotriva reformei pensiilor, denunţând planul Guvernului Elisabeth Borne de creştere a vârstei până la pensionare. Au loc greve în numeroase sectoare de activitate şi aproximativ 200 de mitinguri de protest, în întreaga Franţă.
Conform datelor furnizate de Confederaţia Generală a Muncii (CGT), la Paris protestează aproximativ 400.000 de persoane, informează postul BFMTV.
La Lyon sunt aproximativ 30.000 de manifestanţi, potrivit sindicatelor, în timp ce Poliţia estimează peste 10.000.
În oraşul Rennes, situat în nord-vestul Franţei, 13 persoane au fost reţinute după confruntări cu agenţii forţelor de ordine, potrivit cotidianului Le Monde. În violenţe au fost implicate aproximativ 200 de persoane, iar poliţia a utilizat gaze lacrimogene şi tunuri cu apă.
Ce spun oficialii?
Potrivit oficialilor guvernamentali, reforma este necesară deoarece sistemul actual de pensii nu poate fi susţinut şi evoluează spre deficit. Sindicatele consideră însă că modificările propuse sunt inechitabile.
Săptămâna trecută, conform estimărilor ministerului de interne, la proteste au participat peste 1,27 milioane de oameni; sindicatele susţin că în realitate au ieşit în stradă 2,8 milioane de demonstranţi.
Decizia revine acum Adunării Naţionale – camera inferioară a parlamentului Franţei. Dezbaterile vor continua probabil până la sfârşitul săptămânii viitoare, în condiţiile în care guvernul nu dispune de o majoritate parlamentară, ci depinde de susţinerea Republicanilor, formaţiune conservatoare care are unele rezerve faţă de proiect.
