pentru ca a simtit ca destinul lui este altul. Dar s-a bazat pe cateva valori pe care incearca acum sa le transfere celor aflati la inceput de drum. Capital: Cum ar trebui un tanar care de-abia isi incepe cariera sa se gandeasca la constructia „brand”-ului sau?
Dragos Grigoriu: Fiecare om are o marca personala, definita prin cateva caracteristici dominante. Cand candidezi pentru un post, trebuie sa te orientezi spre ceea ce iti este specific si sa iti consolidezi cariera in acea directie. Acesta este primul pas.
Capital: Si al doilea?
Dragos Grigoriu: Dupa ce ai ales un anumit drum trebuie sa candidezi la o anumita firma. La cea care iti inspira visele.
Capital: Dificil pentru un tanar aflat la inceput de drum sa aiba astfel de pretentii. Cu atat mai dificil pentru un absolvent, pentru ca firmele cer experienta.
Dragos Grigoriu: Noi ne propunem sa incurajam tinerii care nu au nici o experienta de lucru. Avem programe speciale, ii primim la noi, ii vedem cum lucreaza si de abia apoi ii selectam.
Capital: Cum intra in atentia dvs.?
Dragos Grigoriu: Ii primim pe cei care ne inspira prin CV-urile lor.
Capital: Ce trebuie sa cuprinda un astfel de CV inspirator?
Dragos Grigoriu: Nu mai este suficient, ca acum sapte-opt ani, sa scrie „Sunt tanar, sunt dinamic si vreau sa fac ceva in viata.” CV-ul trebuie sa fie foarte specific. Trebuie sa fie argumentat. Nu ma intereseaza sa fie geniali. In fond, cea mai mare parte din activitatea noastra, chiar intr-o firma de creatie, este una de executie, uzuala. Cand trimit CV-urile la astfel de companii, candidatii cred ca trebuie sa arate ca sunt geniali daca vor sa aiba vreo sansa. Mare greseala. Se auto-elimina. Daca vin cu decenta si spun ce au facut si ce ar dori sa faca, daca primesc ajutor, ghidare, dezvoltare, devin credibili. Ideile bune se recunosc. Nu trebuie tipate. Cu cat primesc un e-mail mai tipat, mai agresiv, cu atat ma deranjeaza mai tare, pentru ca simt ca incearca sa intre in casa cu forta.
Capital: Ce trebuie sa faca un candidat pentru a fi credibil?
Dragos Grigoriu: Sa-si gaseasca tonul de care are nevoie. Sa stie sa comunice. Pentru asta trebuie sa-si cunoasca partenerul. Este regula comunicarii. Trebuie sa se gandeasca ca scrisoarea de intentie si CV-ul se trimit la o anumita firma, nu unei industrii, si la o anumita persoana. Daca el trimite aceste documente mai multor firme, schimband doar titulatura si numele adresantului, inseamna ca nu stie ce vrea.
Capital: Cum poate cunoaste „partenerul”?
Dragos Grigoriu: Traim intr-o societate a informaticii. Toti avem acces acum la informatii prin presa, televiziune, publicatii. Inainte de a candida la o anumita companie, tanarul trebuie sa se informeze despre pozitia ei pe piata, politicile cu angajatii, stilul de conducere, cat se investeste in oameni, ce asteptari are in legatura cu oamenii, ce probleme are… Decizia de a lucra intr-un anumit loc trebuie sa fie foarte bine fundamentata. Este foarte importanta pentru viata unui om, nu numai pentru cariera lui.
Capital: In ultimii ani a fost la moda migrarea dintr-un loc de munca in altul.
Dragos Grigoriu: Sunt impotriva acestei fantastice migrari de personal, care se datoreaza si angajatorilor. Vorbesc adesea cu tineri care lucreeaza in strainatate in aceeasi companie de cinci sau chiar zece ani. Aici, am cunoscut persoane de 24 de ani si care au lucrat in mai multe companii. Cred ca sunt probleme si cu companiile la care lucreaza, nu numai cu ei. Nu te impinge nimeni cu forta intr-o anumita companie.
Capital: Multi cred ca aceste optiuni, pe termen scurt, sunt adevarate trambuline pentru a ajunge intr-o companie mai buna sau intr-o pozitie privilegiata.
Dragos Grigoriu: Nu poti sa iei ochii unui angajator serios cu astfel de salturi. Eu, cand citesc intr-un CV ca a fost director de vanzari sau director IT, nu inteleg ca a facut de toate intr-o companie mica sau ca a reparat o data la trei luni un computer. Daca iti asumi un astfel de post, la un moment dat, din diverse considerente, trebuie sa fii constient de riscurile la care te expui. Eu i-as sfatui pe candidati sa explice foarte bine ce au facut in acea companie, nu numai sa treaca o titulatura atractiva. Englezii spun ca nu exista a doua sansa pentru a face prima impresie.
Capital: Cei care au capatat experienta in cautarea unui loc de munca reusesc sa pacaleasca usor un angajator, pentru ca vin de acasa cu „lectiile” bine facute.
Dragos Grigoriu: Nu si daca angajatorul are, la randul lui, multa experienta. Eu nu sunt specialist in resurse umane, dar mi-au trecut prin mana sute de tineri. Este imposibil sa nu recunosti un om care nu este el insusi la un interviu. Este foarte adevarat ca, la prima intalnire, fiecare doreste sa se prezinte cat mai atragator. Este un fel de ambalaj la care majoritatea recurge pentru ca, in fond, este vorba despre o vanzare. Eu ii sfatuiesc pe angajatori sa nu ia niciodata decizia de angajare de la primul interviu. Dupa mai multe intalniri, balonul de sapun se sparge.
Grigoriu: „Nu exista a doua sansa pentru prima impresie”
16 decembrie 2004, 12:00
Ultima modificare în 16 decembrie 2004, 14:00
pentru ca a simtit ca destinul lui este altul. Dar s-a bazat pe cateva valori pe care incearca acum sa le transfere celor aflati la inceput de drum. Capital: Cum ar trebui un tanar care de-abia isi incepe cariera sa se gandeasca la constructia "brand"-ului sau?Dragos Grigoriu: Fiecare om are o marca personala, definita prin cateva caracteristici dominante. Cand candidezi pentru un post, trebuie sa te orientezi spre ceea ce iti este specific si sa iti consolidezi cariera in acea directie. Acesta
Etichete: arhiva,
capital,
grigoriu
Publicat in categoriile: Arhiva
Ne puteți urmări pe Facebook, Telegram sau pe Google News
Publicat in categoriile: Arhiva
Ne puteți urmări pe Facebook, Telegram sau pe Google News
Pentru comentarii sau drept la replică, ne puteți contacta pe pagina noastră de Facebook
- Scade euro sub 37.000?
- Un volum plin de dileme
- Samsung: al doilea dupa Nokia
- Patronii lantului La Mama si-au deschis afaceri separate
- Vacante speciale pentru copiii bogati
- Managerii nostri sunt cei mai optimisti
- Ratingurile au umplut „urnele” posturilor TV
- Codul fiscal s-a suparat pe leasing
- Povestea unui rechin cam… nebun
- Cati bani intra in buzunarele romanilor, in realitate?