celor 75 de milioane de cetateni ai celor zece state central si est-europene devenite membre in mai 2004 au sperat ca viata lor se va schimba in bine. Fara exceptie, sondajele de opinie nationale si europene au aratat, pana de curand, acest lucru. Polonezii, cehii, maghiarii, slovacii, slovenii, maltezii, cipriotii, slovenii, lituanienii, estonienii si letonii erau convinsi ca a fi cetatean UE inseamna rezolvarea tuturor problemelor si dezechilibrelor nascute de tranzitia de la o economie centralizata la una libera. Dupa sase luni de la implinirea visului, ei sunt constienti ca s-au inselat. Beneficiile aderarii nu le apartin, in nici un caz, ci, conform unui scenariu optimist, abia nepotii lor s-ar putea bucura de statutul de cetatean al unei tari prospere, membra a unui bloc economico-politic la fel de prosper.
Reformele s-au facut pe bajbaite
Perceptia individuala asupra bunastarii personale nu are legatura cu indicatorii statistici. Cresterea economica anuala medie de 3,5% a celor zece noi state membre ale UE este considerata sanatoasa de catre macroeconomisti, politicieni si functionari europeni. Polonezului obisnuit nu-i spune insa nimic, mai mult de jumatate din populatia acestei tari fiind de parere ca anii de crestere economica s-au concretizat in epuizarea rezervelor personale de supravietuire decenta. Atitudinea lor este comuna, cu unele diferente de procentaj, tuturor tarilor central si est-europene si exista putine sanse ca ea sa se imbunatateasca. Motivul: undele seismice ale aderarii nu au atins maxima lor amplitudine. Cele zece state au fost admise in Uniunea Europeana in principal din ratiuni politice si geostrategice. Argumentul capacitatii economiilor lor de a se integra in ansamblul european nu a fost eliminatoriu. Au fost creditate cu increderea Comisiei Europene, a Parlamentului European si a Consiliului European ca vor recupera decalajele enorme de dezvoltare economica. Toata lumea se confrunta insa cu o mare problema si nimeni nu stie cum poate fi rezolvata. Un asemenea tip de tranzitie este unicat, nu exista retete universal valabile, iar cei de la care era asteptata solutia miraculoasa au ei insisi aceeasi problema. Uniunea Europeana bajbaie reforme absolut necesare, fara prea mare succes. Acestea fiind conditiile, milioanelor de estici le ramane o singura certitudine vizavi de ziua de maine, iar sondajele arata ca aceasta se refera la cresterea preturilor.

Afaceri Europene
· sapte milioane de locuitori fara cetatenie ai Germaniei ar putea „disparea” foarte curand, „victime” ale luptei pentru putere dintre statele membre ale Uniunii Europene. Guvernul condus de premierul italian Silvio Berlusconi a propus reformarea formulei ce tabileste numarul de voturi pe care un stat membru il are in Consiliul de Ministri, cel mai important corp legislativ al UE. In prezent, puterea statului, exprimata in numar de voturi, este determinata de populatie, iar Germania, cu cei 82,4 milioane de locuitori ai sai, are o pozitie privilegiata. Daca reforma propusa de italieni are sorti de izbanda, elementul determinant al formulei de calcul ar putea fi numarul cetatenilor unei tari, ceea ce ar reduce avantajul Germaniei cu sapte milioane de locuitori. Scaderea influentei Germaniei in Consiliul de Ministri al UE convine in primul rand marilor puteri. Franta, Marea Britanie si Italia ar ajunge sa echilibreze balanta puterii. Polonia, cu cei 38 de milioane de cetateni, ar putea avea, la randul sau, un cuvant greu de spus. Initiativa italiana s-a lovit de opozitia ferma a guvernului german, care, prin vocea ministrului sau de externe, a afirmat ca daca noua formula va fi acceptata, tara sa va numara si cetatenii din diaspora.
· Comisia Europeana a facut devizul aderarii Turciei la Uniunea Europeana. In ipoteza in care tara va fi acceptata in 2015, nota de plata va fi de 28 de miliarde de euro, din care contributia Turciei s-ar ridica la 6 miliarde de euro. Restul banilor vor fi transferuri nete de la bugetul Uniunii. Este un cost piperat pentru contribuabilii europeni, cu atat mai mult cu se estimeaza ca efectul imediat al aplicarii principiului liberei circulatii a persoanelor in cazul noii tari membre ar putea insemna un transfer de patru milioane de turci catre tarile membre.
· Uniunea Europeana a creat mai multe locuri de munca decat Statele Unite ale Americii, arata Comisia Europeana in recentul sau raport referitor la piata muncii. Conform raportului, industria americana a pierdut 2,5 milioane de locuri de munca intre 1998 si 2003. tarile membre au creat, in aceeasi perioada, 380 de mii de noi locuri de munca in sectorul industrial. Rata somajului printre americani este ridicata, 69,9 %, dar fata de cele 79 de procente de acum sase ani reprezinta un progres. In schimb, rata somajului la nivelul UE a crescut, de la 61%, in 1998, la 62,8% in 2003.
· Noul comisar pentru extindere este Olli Rehn. Finlandezul il inlocuieste pe Gunter Verheugen si este la fel de sever in ceea ce priveste tarile candidate la aderare. El a anuntat ca Romania si Bulgaria vor semna tratatele de aderare atunci cand vor fi pregatite.