'Dosarele pe care le vedem la televizor a adus statul într-o situaţie deloc bună. Nu e normal să plăteşti, ca stat, pentru o licenţă XP între 1.800 şi 1.900 de dolari, cum nu e normal nici ca mult-hulitul Minister al Societăţii Informaţionale, din păcate, să nu aibă licenţă XP. Este, poate, momentul să trecem peste acest etape. Un pas important a fost făcut în urmă cu două săptămâni, când a fost aprobată Strategia pentru Agenda Digitală 2020, făcută în concordanţă cu Strategia pentru Europa 2020. Sper ca săptămâna viitoare să aprobăm strategia NGN în Guvern', a afirmat Grindeanu.

La începutul lunii ianuarie 2015, Ministerul pentru Societatea Informaţională /MSI/ anunţa că a solicitat suspendarea în instanţă a plăţilor din contractul de furnizare de produse Microsoft (buy-out) în contradictoriu cu asocierea formată din D-Con.Net AG, D-Con.Net GMBH, Comsoft Direct AG, Bechtle Holding Schweitz AG, Dim Soft SRL şi Unicredit Ţiriac Bank, în calitate de cesionar.

Ministerul de resort a precizat, totodată, că obiectul contractului la care se referă acţiunile din instanţă îl constituie livrarea drepturilor ne-exclusive de utilizare pe durată nelimitată (licenţe perpetue) a produselor software Microsoft ai căror utilizatori sunt instituţiile publice din aparatul central (ministere şi autorităţi publice) şi care au fost recepţionate în totalitate în 2013.

În prezent, ministerului îi revine sarcina de efectuare a plăţilor aferente acestui contract, al cărui valoare se ridică la 33.254.192,58 euro. Suma urma să fie achitată în trei tranşe egale, din 2013 până în 2015, între 24 şi 31 octombrie din fiecare an.

Ministrul pentru Societatea Informaţională, Sorin Grindeanu, a declarat, în februarie, că suspendarea plăţii către resellerii de licenţe Microsoft putea fi solicitată mai devreme în instanţă, iar din 31 octombrie 2014, când a expirat termenul limită pentru plata unei tranşe şi până în prezent, nu s-au plătit penalizări.

''Termenul limită (de plată a tranşei de 50 de milioane lei – n. r.) era 31 octombrie (2014 – n. r.). Sigur, eu am preluat mandatul la final de decembrie şi am găsit această situaţie care însemna ceva de tipul următor: pe de o parte, plata acestei rate s-a făcut pe parcursul anului 2013, în sumă de 50 de milioane de lei, apoi, pe 2014, alte 50 de milioane de lei, pentru 2015 alte 50 de milioane. Contractul pentru neplata acestei rate (din octombrie 2014 – n. r.) prevedea 0,1% pe zi penalităţi pentru orice întârziere. În 19 sau 20 decembrie s-a dat drumul la o anchetă internă şi am găsit motive întemeiate pentru care nu am cerut rezilierea contractului, ci am cerut în instanţă suspendarea contractului. Nu s-au plătit penalizări. Părerea mea e că se putea face mai rapid această întâmpinare în instanţă. Poate că instanţa va hotărî că acest contract poate merge mai departe şi atunci vom plăti. Dacă nu, discutăm de cu totul alte lucruri'', a spus Grindeanu.

Conform ministrului, autorităţile române au identificat motive întemeiate de a cere suspendarea plăţii către cesionarul de drept, o bancă comercială, iar ca termen de rezolvare a acestei probleme totul depinde de instanţe.

AGERPRES