Sănătatea economiei americane este etalonul de risc pentru restul lumii.

Se spune că restul economiei mondiale răceşte când strănută America. Economia unicei superputeri rămase în lume a trecut însă de mult de simplul strănut, demonstrând simptomele unei viroze cum de mult nu s-a mai văzut, ale cărei consecinţe au mari şanse să fie simţite până şi în România.

Evenimentele din ultima săptămână şi contextul istoric al acestora dezvăluie magnitudinea situaţiei în care se află economia Statelor Unite şi, mai ales, sectorul financiar american.

Bear Stearns, una din primele zece bănci de investiţii de pe Wall Street, a încercat în zadar, săptămâna trecută, să combată zvonurile privind incapacitatea de plată a obligaţiilor sale. Escaladarea acestor zvonuri, manifestată prin garanţiile din ce în ce mai stricte pe care partenerii Bear Stearns le cereau pentru a executa tranzacţii cu banca, au sfârşit prin a adeveri această premoniţie.

Atât de dramatică şi năprasnică a fost deteriorarea inventarului de active al Bear Stearns, că Rezerva Federală din New York, filiala cea mai puternică a băncii centrale americane, a decis să ofere o linie de credit intermediată de J.P. Morgan Chase, un rival al Bear Stearns. Necesitatea ca J.P. Morgan să intermedieze această manevră a fost impusă de legea americană, care dictează că banca centrală nu poate împrumuta capital băncilor de investiţii, ci numai celor comerciale. Recurgerea la un tertip avocăţesc din partea Fed, precum şi promptitudinea cu care J.P. Morgan a sărit în ajutorul unui rival arată cât se poate de clar adevăratele dimensiuni ale crizei.

Bear Stearns a fost cea care, vara trecută, a dat tonul crizei din piaţa creditelor ipotecare, prin vestea că două fonduri pe care le gestiona suferiseră pierderi imense. Acea veste a marcat şi începutul speculaţiilor că Bear Stearns nu va putea supravieţui fără să fie preluată de un rival. Peste weekend, J.P. Morgan a cumpărat Bear Stearns cu numai 270 de milioane de dolari – 10% din valoarea de piaţă a acesteia din urmă la sfârşitul săptămânii trecute.

La portretul crizei se adaugă astfel preţul derizoriu al tranzacţiei, precum şi faptul că Fed a preluat o mare parte din riscul asociat cu investiţiile din portofoliul Bear Stearns, la doar câteva zile după ce oferise o linie de credit de 200 de miliarde de dolari celor mai mari bănci americane. Nu în ultimul rând, banca centrală americană a tăiat luni din nou rata dobânzii de referinţă la 3,25%, adică la un nivel şi mai scăzut sub cota inflaţiei, şi a oferit tot atunci noi facilităţi de credit băncilor americane.

Intervenţia J.P. Morgan, ce aminteşte de un gest similar din 1907, precum şi toate măsurile luate de Fed sunt fără precedent din anii ’30, marcând efortul disperat de a stimula o economie ai cărei indicatori par să se deterioreze pe zi ce trece.

Mecanismul prin care România şi restul lumii pot fi afectate de ce se întâmplă în SUA este simplu. Fiindcă sănătatea economiei americane este etalonul de risc pentru restul lumii, deteriorarea acestui etalon face ca toate pisicile să fie negre, chiar şi în toiul zilei. Dezechilibrele din economia mondială, dar şi conexiunile profunde dintre pieţele financiare, cresc riscul de transmitere a „gripei americane“. În acest context tulbure, economia românească, deja virusată, riscă să alunece şi mai mult pe panta dezechilibrelor. Problema rămâne cu ce preţ va reuşi să le facă faţă.

Capital – Editia nr.11, data 19 martie 2008