Mai mulți istorici sunt de părere că gripa spaniolă a fost cea care a pus de fapt capăt primului Război Mondial. Primul val al acestei epidemii a apărut în primăvara anului 1918, însă consecințele au fost minore. Simptomele erau cele clasice: frisoare, febră, oboseală, dureri musculare. În toamnă, însă virusul, despre care nici astăzi nu se știu prea multe, a reapărut și a ucis între 50 și 100 de milioane de victime.
Ca și COVID-19, acest al doilea val al virusului, afecta plămânii și se murea prin sufocare, asfixiere. Pielea celor afectați devenea albastră, iar plâmânii se umpleau de lichid. Spre deosebire de alte pandemii, această boală afecta tinerii sănătoși, mai exact soldații aflați pe front. Se spune chiar că aceștia au răspândit virusul peste tot.
Pandemia a fost considerată de mulți cea mai letală din istoria umanității. Aproape jumătate de Glob s-a îmbolnăvit, iar mortalitatea a fost între 2,5 – 5%. Cele mai multe decese au fost înregistrate în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 20 și 40 de ani. Cei de peste 75 de ani au fost cel mai puțin afectați. Nici copiii nu au avut prea mult de suferit.
Nu existau medicamente și anti-virale la acel moment, așa că majoritatea se protejau cu măști. Ca și acum, personalul medical a fost foarte afectat și mulți au fost contaminați.
Deși a rămas în istorie ca gripa spaniolă, această maladie nu a luat naștere în Spania. A ucis, însă foarte mulți oameni din această țară, mai exact aproximativ 8 milioane, iar presa iberică a relatat pe larg acest subiect.
Al treilea val a gripei spaniole a apărut în primăvara anului 1919 și a continuat să ucidă oameni, dar mult mai puțini ca în toamna lui 1918. Apoi a dispărut subit, însă multe zone au fost depopulate. De exemplu, în India au murit 17 milioane de oameni, iar în anumite zone au decedat aproape un sfert dintre localnici.
Cum a apărut virusul ucigaș
Ca și în cazul coronavirusului, experții au considerat că ar fi provenit de la o pasăre sau un animal domestic din zona centrală a SUA. Virusul s-ar fi transmis astfel între animale, iar după o mutație genetică ar fi ajuns la om. Despre COVID-19 specialiștii spun că s-ar fi transmis de la un liliac sau un șarpe la om. Piețele de animale vii din China ar fi sursa.
Alți specialiști au afirmat că „epicentrul” pandemiei a fost o tabără militară din statul american Kansas și că virusul ar fi fost răspândit inițial în SUA, iar apoi în Europa de către trupele care au luptat în Primul Război Mondial. Și în cazul coronavirusului a existat această ipoteză, că soldații americani prezenți la Jocurile Militare din China ar fi fost purtători ai virusului și astfel i-ar fi infectat și pe chinezi.
Niciun scenariu legat de COVID-19 nu are însă suficente dovezi. Alții cred că virusul a pornit din China și a fost transportat de muncitorii chinezi folosiți în război pe frontul de vest.
Sursa foto: INQUAM