An de an, acelaşi lucru pe drumurile României. Mii, zeci de mii de gropi apar după iarnă şi, teoretic, acestea trebuie astupate, apoi apar din nou. O „Ziua Cârtiţei“ din care se pare că nu ieşim nici în acest an, ba chiar situaţia se înrăutăţeşte.

Potrivit datelor remise Capital de către Compania Naţională pentru Administrarea Infrastructurii Rutiere, în 2017, sunt programate lucrări de reparaţii de 161 de milioane de lei, cu TVA, pe austostrăzile şi drumurile naţionale din România. Dintre acestea, o bună parte se vor duce pe plombarea gropilor din asfalt, în suprafaţă de 950.000 de metri pătraţi. Pentru a avea un ordin de mărime, precizăm că cei aproape un milion de metri pătraţi de gropi de pe drumurile din România ar avea o suprafaţă desfăşurată cât trei Case ale Poporului/Palatul Parlamentului sau 160 de terenuri de fotbal. Dincolo de cifra uriașă, suprinde stadiul lucrărilor la reparaţiile gropilor. „Până în prezent s-au executat plombări de gropi pe o suprafață de 55.136 mp“, spun reprezentanţii CNAIR. Adică, până în aprilie 2017, în primele trei luni ale anului, doar puțin peste 5% din plombări au fost făcute. Este adevărat că astuparea gropilor se încadrează la „întreţinere curentă pe timp de vară“, realizându-se cu precădere în lunile calde, însă la fel de adevărat este că, în noiembrie, vremea se poate strica iarăşi şi, dacă programul de plombări nu este finalizat, gropile rămân nereparate până la anul, ba chiar se adâncesc.|

Este greu de crezut că lucrătorii Companiei vor realiza tot programul, şi la timp, pentru că, în afară de plombări gropi, CNAIR mai are de făcut şi alte lucrări de reparaţii, printre care: repararea suprafeţelor denivelate – 28.105 mp, badijonări pe suprafeţe poroase – 13.220 mp, colmatări fisuri şi crăpături la îmbrăcăminţi asfaltice – 807.000 m, colmatări crăpături şi rosturi la îmbrăcăminţi cu lianţi hidraulici – 193.800 m“. Astfel că, probabil, 2018 va fi anul în care gropile de pe drumurile României vor fi în suprafaţă de peste un milion de metri pătraţi.

Sute de kilometri de asfalt nou…cu probleme vechi

„Cârpelile“, pentru care CNAIR are alocate 160 de milioane de lei în acest an, se fac pe lângă alte lucrări, de această dată periodice, care au ca scop întreţinerea reţelei de drumuri naţionale şi autostrăzi. Sute de kilometri de şosea au nevoie de asfalt nou. Astfel, Compania pregăteşte lucrări în valoare de 185 de milioane de lei, cu TVA, pentru tratamente bituminoase sau turnarea de asfalt nou, detaliate astfel : „tratamente bituminoase – 275,2 km, straturi rutiere foarte subţiri – 200,7 km, covoare asfaltice – 308,1 km, reciclare in SITU – 90,9 km“. Potrivit informaţiilor oferite de experţii CNAIR, „în perioada sezonului rece, plombările gropilor se execută cu mixtură stocabilă, iar când temperaturile sunt în creştere reparaţiile se execută cu mixtură asfaltică aplicată la cald (BA 16, BAR 16, MAS 16 sau MAS 16 cu bitum modificat).“

Aşadar, se schimbă asfaltul pe sute de kilometri de drumuri naţionale şi autostrăzi, dar procedurile rămân tot cele vechi, în aşa fel încât, la anul, alte şi alte gropi vor apărea. Pentru că, în continuare, drumurile din România se fac cu cele mai ieftine materiale, care nu sunt deloc durabile, şi, prin urmare, intră mereu în reparaţii. „Mentenanţa reprezintă o componentă importantă în proiectele de investiţii pentru drumuri, având ca obiectiv principal asigurarea cresterii duratei de viaţă mai lungă a drumului“, explică reprezentanţii CNAIR, fără să continue cu explicaţia faptului că un drum făcut din start bine, cu materiale de o calitate superioară, ţine mai mult, iar lucrările de mentenanţă sunt mai mici, cu o cheltuială, evident, şi ea mai mică. Una dintre marile probleme este câştigarea licitaţiilor de construcţie drumuri cu cel mai mic preţ, care presupune şi cele mai ieftine materiale. Nu o spune CNAIR, nici autorităţile locale, dar o spune însă unul dintre marii constructori din ţară, Straco Group. „Este important devizul, ce cere clientul (CNAIR sau PMB, de exemplu – n.r.), pentru că executantul face lucrările potrivit caietului de sarcini. Ce mixtură asfaltică se cere, aceea se pune. În mod normal, stratul de uzură ar trebui să dureze cam cinci ani, atât fiind şi perioada de garanţie. Dacă durează mai puţin, atunci probabil şi cerinţele din caietul de sarcini au fost minimale. Dacă e în garanţie, atunci constructorul trebuie să asigure reparaţia străzii. Sigur că acest lucru înseamnă disconfort pentru cetăţeni şi sigur că, cu cât mai rară este necesară o reparaţie, cu atât mai bine“, arată Alexandru Horpos, directorul general al companiei. Acesta ţine să precizeze că, în asigurarea calităţii unui drum, la fel de important ca mixtura asfaltică este structura de rezistenţă a drumului, care, pentru majoritatea celor din ţară, este de dinainte de Revoluţie.

Se poate şi altfel

 

În România, cea mai mare parte a drumurilor sunt asfaltate cu bitum normal, de o calitate medie, care costă circa 1.400 de lei tona. Iar drumurile sunt mereu pline de gropi. Mai există însă şi o altă soluţie: un bitum special, cu adaos de polimeri – plastic, care este mai scump, circa 2.000 de lei/tonă, dar şi mult mai rezistent. Drept exemplu stă Bulevardului Aviatorilor din Bucureşti. Acesta a fost asfaltat încă din 2010 iar până în prezent nu a necesitat reparaţii. Nici măcar punctuale, pentru că a fost acoperit cu acest bitum polimerizat, un produs cu o rezistenţă mult mai mare la temperaturi extreme faţă de bitumul clasic şi cu o aderenţă sporită. Pe Bulevardul Aviatorilor, una dintre cele mai circulate artere din Bucureşti, au trecut, în 5 ani, zeci de milioane de maşini (conform unei declaraţii a unui reprezentant al Administraţiei Străzilor din Capitală, în anul 2010, bd. Aviatorilor era tranzitat zilnic de 18.000 de maşini. Asta înseamnă că peste 40 de milioane de autovehicule au tranzitate bulevardul de la modernizarea arterei de circulație, în urma înlocuirii pietrei cubice cu asphalt, până în prezent, fără a lua în consideraţie faptul că, de atunci, numărul autoturismelor a crescut şi că, evident, traficul este mai intens acolo).  De remarcat, lucrările au avut garanţie 4 ani. Deşi garanţia a trecut, tot nu sunt necesare reparaţii.

Folosirea bitumului polimerizat pentru extinderea duratei de viaţă a asfaltului de pe şoselele din Bucureşti la mai mult de 2-3 ani, cât este acum, este una folosită pe scară largă în Europa de Vest încă de acum 20 de ani, iar în Polonia şi Cehia, de circa 10 ani. Acest bitum special extinde durata de viaţă a asfaltului cu cel puţin 50%. Folosirea în amestecul asfaltic a bitumului polimerizat creşte rezistenţa asfaltului la temperaturi înalte sau foarte scăzute şi oferă elasticitate crescută la deformări. Despre necesitatea efectuării unor lucrări de calitate a vorbit şi Florea Diaconu, proprietarul Delta ACM. Şi el precizează că, singur, bitumul nu garantează performanţe superioare ale asfaltului, contând şi condiţiile de trafic, şi infrastructura substratului, şi proiectul de lucrare.

Autostrăzi în garanţie

România are o reţea naţională de puţin peste 16.000 de kilometri de autostrăzi şi drumuri naţionale. Aproape două treimi din lungimea totală sunt ieşite din garanţie, deci, ce se strică, trebuie reparat pe banii statului. Dar dincolo de reparaţiile efectuate de CNAIR, mai sunt şi autostrăzile aflate încă în garanţie. Aici, reparațiile se fac pe banii constructorului. Chiar dacă se fac reparaţii pe acest tronsoane, CNAIR spune să nu ne panicăm. Totul este în ordine! „Vă comunicăm faptul că pe aceste tronsoane de autostradă se circulă în condiţii de siguranţă a traficului, fără înregistrarea unor defecte care necesită remedieri sau reparaţii majore“.

 

308 kilometri este lungimea drumurilor pe care se va așterne în acest an asfalt nou
807 kilometri este lungimea drumurilor cu crăpături şi fisuri în asfalt
330 de milioane de lei este suma alocată în 2017 pentru reparaţii şi lucrări de întreţinere periodice

Bitum normal vs bitum modificat

Potrivit reprezentanților Companiei de Drumuri, bitumul modificat cu polimeri este rezultat din modificarea bitumului rutier prin adaos de polimeri (ex. SBS, EVA, KRATON, CAPS, GILSONITE etc.) şi amestecare în moara coloidală, în condiţii de temperatură şi aditiv de stabilitate controlate, pentru obţinerea caracterisiticilor reglementate. Conform testelor realizate de INCERTRANS – unicul institut de cercetări din România în domeniul transporturilor, principalele avantaje ale bitumului produs cu polimeri sunt:
✔ creşte rezistenţa la deformări permanente cu 85%;
✔ creşte stabilitatea la temperaturi ridicate (60°C) cu până la 75%;
✔ creşte rezistenţa la uzură şi cu până la 30%;
✔ contribuie la reducerea zgomotului traficului cu până la 20%, în funcţie de soluţia aleasă de constructor;
✔ creşte nivelul de impermeabilitate cu 35%;
✔ majorează cu 50% durata de viaţă a drumului (mai ales în zonele cu diferenţe mari de temperatură vară/iarnă) şi scade costurile legate de mentenanţă.