Grupa de aur de la Euro 2008

Europenele de fotbal de anul viitor din Austria şi Elveţia se anunţă o afacere de miliarde, animată de starurile balonului rotund. În grupa României evoluează jucători achiziţionaţi de actualele lor cluburi pe bani grei: 800 de milioane de euro în total. Grupa C de la Euro 2008 (Franţa, Italia, România şi Olanda) e considerată grupa „morţii“, una foarte valoroasă, cu echipe naţionale formate din jucători ai marilor cluburi europene. În spatele superstarur

Europenele de fotbal de anul viitor din Austria şi Elveţia se anunţă o afacere de miliarde, animată de starurile balonului rotund. În grupa României evoluează jucători achiziţionaţi de actualele lor cluburi pe bani grei: 800 de milioane de euro în total.

Grupa C de la Euro 2008 (Franţa, Italia, România şi Olanda) e considerată grupa „morţii“, una foarte valoroasă, cu echipe naţionale formate din jucători ai marilor cluburi europene. În spatele superstarurilor din grupa C stau, aşa cum vom vedea, investiţii uriaşe. „Capital“ a monitorizat transferurile şi informaţiile privind posibile viitoare transferuri de la un club la altul. A rezultat că jucătorii din loturile celor patru echipe au fost cedaţi actualelor cluburi pe un total de 784 de milioane de euro. Monitorizarea noastră arată că în cel al Italiei sunt jucători pentru care cluburile au plătit în total 265 de milioane de euro, în cel al Olandei – 230 de milioane de euro, în cel al Franţei – 223 de milioane de euro, iar în cel al României – 66 de milioane de euro. Suma este o aproximare, întrucât în unele cazuri nu există date publice. De asemenea, e posibil ca un jucător transferat pe o anumită sumă să fie cotat azi mai jos, la fel cum altul poate valora mai mult, însă diferenţele nu sunt majore.

Cei mai mulţi dintre ei joacă la marile cluburile din Spania, Anglia şi Italia, ţări în care sportul-rege a devenit o afacere de miliarde. Conform unui studiu Delloite, industria fotbalului european a adus încasări de 12,6 miliarde de euro anul trecut, în creştere cu 9% faţă de 2005.

Cel mai bine cotaţi din naţionala României sunt atacantul Adrian Mutu (Fiorentina) şi fundaşul Cristian Chivu (Internazionale Milano). Recent, Mutu a refuzat o ofertă de la Real Madrid. Foarte bogata grupare spaniolă oferea Fiorentinei, potrivit Marca, 17 milioane de euro şi un jucător.

Oamenii din fotbal arată că jucătorii care vor da lovitura la Euro 2008 vor avea parte de contracte mai bune. „E vorba de valoare aici. Dacă, să zicem, nu luăm niciun punct, putem sta „liniştiţi“. Dacă da, atunci situaţia se schimbă. Vor veni oferte, inclusiv pentru fotbaliştii români care joacă în ţară“, ne-a declarat Ionuţ Lupescu, director general în Federaţia Română de Fotbal.

Franţa-Italia-Olanda, triunghiul profitului

Grupa de „aur“ de la Euro a atras deja atenţia specialiştilor în marketing sportiv, care susţin că meciurile Franţa-Italia, Olanda-Franţa şi Italia-Olanda vor aduce economiilor europene 168 de milioane de euro, potrivit unui studiu comandat de Mastercard, partener oficial al Euro 2008. În lucrarea coordonată de Simon Chadwick, profesor la Universitatea din Coventry, se arată că media pe meciurile din grupe, în care sunt prezente 16 echipe naţionale, va fi de 42 de milioane de euro.

Dacă europenele din Portugalia (2004) au adus 800 de milioane de euro economiilor europene, competiţia de anul viitor va aduce 1,4 miliarde de euro, din care aproximativ o treime (470 de milioane de euro) în ţările gazdă – Elveţia şi Austria. Banii vor veni din vânzări de bilete, călătorii, consumul de băuturi şi produse derivate, contracte de publicitate şi parteneriat, utilizare a serviciilor de telecomunicaţii şi a media, dar şi din creşterea vânzărilor la articole sportive şi la casele de pariuri. Efectul calculat de Chadwick e mai mic decât cel de la ultimele runde ale World Cup, dar mai mare decât banii încasaţi în urma ediţiilor precedente ale europenelor.

Cine va câştiga în România?

Câţi bani vor intra în economia românească e încă greu de spus. Sigură e, afirmă Ionuţ Lupescu, suma de 7,5 milioane euro acordată de UEFA către FRF pentru calificare, impozabilă cu 20 la sută în Elveţia. „Din aceasta, cu 2,5 milioane de euro plătim staff-ul tehnic şi jucătorii pentru calificare“.

Gigi Loghin, de la firma de marketing sportiv Kick Off Events, spune că febra campionatului va începe să se simtă din februarie-martie, când firmele româneşti vor începe să organizeze promoţii cu acordare de bilete pentru turneul din Austria şi Elveţia. „Brandurile mari vor organiza promoţii, şi asta va fi valabil în multe domenii, de la cele de bere până la telefonie şi lame de ras“, afirmă Loghin. „Pot câştiga din asocierea cu echipa naţională şi din activarea ei“, a adăugat el. Pe lista profiturilor vor mai fi şi firmele din turism, dar şi barurile, restaurantele şi terasele – care vor fi pline la meciuri. „La turneu vor fi cel puţin 4-5.000 de români, deci agenţiile de turism vor vinde transport şi locuri de cazare“. Un mare câştigător va fi presa, mai ales televiziunile, din publicitate. Dacă românii nu şi-au calculat încă facturile, englezii ştiu deja cât au pierdut: paguba provocată de necalificarea echipei lor la europene a fost calculată la peste un miliard de lire sterline.

ADRIAN MUTU (ROMÂNIA)
28 de ani • Fiorentina (din 2006) • Total sumă transfer: 7,5 milioane euro • Salariu anual: 1,5 milioane euro • Ultima ofertă: 17 milioane de euro, de la Real Madrid, cu salariu anual de 4,5 milioane euro.

RUUD VAN NISTELROOY (OLANDA)
31 de ani • Real Madrid (din 2006) • Total sumă transfer: 15 milioane euro • Salariu anual: 5 milioane de euro.

FABIO CANNAVARO (ITALIA)

34 de ani • Real Madrid (din 2006) • Total sumă transfer: 20 milioane de euro (împreună cu un alt jucător) • Venit anual în 2006 (salariu şi publicitate): 10,5 milioane euro.

THIERRY HENRI (FRANTA)
30 de ani • FC Barcelona (din 2007) • Total sumă transfer: 24 milioane euro • Venit anual in 2006: 15,7 milioane euro (salariu si publicitate) • Clauză-record de reziliere a contractului: 125 de milioane de euro.

Miza


1,4 miliarde
de euro e impactul posibil al Euro 2008 asupra economiei europene, din care aproximativ o treime (470 de milioane de euro) în ţările gazdă – Elveţia şi Austria.