În două-trei luni, băncile vor ieşi pe piaţă cu noi strategii de creditare, după eliminarea restricţiilor impuse de BNR la acordarea împrumuturilor. Gura de oxigen aşteptată de cei care vor să se îndatoreze cu 70% din venituri nu va viza, la început, decât clienţii cu venituri mari. Abrogarea Normelor nr. 10 şi nr. 20 ale BNR se aplică imediat, dar efectele liberalizării creditului pentru persoane fizice le vom vedea în piaţă abia în mai-iunie. Primii care se v
În două-trei luni, băncile vor ieşi pe piaţă cu noi strategii de creditare, după eliminarea restricţiilor impuse de BNR la acordarea împrumuturilor. Gura de oxigen aşteptată de cei care vor să se îndatoreze cu 70% din venituri nu va viza, la început, decât clienţii cu venituri mari.
Abrogarea Normelor nr. 10 şi nr. 20 ale BNR se aplică imediat, dar efectele liberalizării creditului pentru persoane fizice le vom vedea în piaţă abia în mai-iunie. Primii care se vor bucura de avantajele eliminării restricţiilor vor fi clienţii cu venituri peste medie. Restul pieţei va trebui să aştepte condiţii mai bune până la sfârşitul anului.
De ce atât de mult timp? Pentru că liberalizarea creditării obligă băncile să pună la punct o nouă expertiză, un nou sistem de evaluare a clienţilor, noi tipuri de scoring şi chiar noi proceduri de acordare a creditelor. Impactul va fi resimţit atât de bancheri, cât şi de clienţii lor. După eliminarea restricţiilor din normele sale, Banca Naţională nu va mai trebui decât să „valideze“ normele interne ale fiecărei bănci, prin Direcţia de Supraveghere. Pentru bancheri, aceasta se traduce prin necesitatea de a se alinia cât mai devreme la prevederile din acordul Basel II, privind riscurile de creditare.
Ca prim efect, băncile vor începe să urmărească riscul pe fiecare portofoliu de credit, şi nu pe fiecare client, ca până acum. În funcţie de indicele de risc pe care şi-l stabileşte banca pe portofoliul de credite ipotecare, de exemplu, se va face şi adecvarea capitalului aferent. Practic, băncile mari şi foarte mari, care deţin capitaluri pe măsură, îşi vor permite o politică de risc mai ridicat. Cu produse diversificate şi condiţii mai relaxate pentru clienţi, acestea vor putea vinde mai „ieftin“ decât media pieţei. Nu este exclus însă ca instituţiile de credit care luptă pentru acapararea de cote de piaţă să adopte şi ele o politică de risc mai ridicat, chiar dacă aceasta le va obliga să îşi majoreze capitalul.
Calitatea politicii de risc va împărţi băncile în câştigători şi perdanţi pe piaţă. Cu cât aceasta este mai bine pusă la punct şi scoringul după care se evaluează bonitatea clientului mai exact, cu atât băncile îşi vor putea permite să ajusteze, în viitor, preţul creditelor. Iar produsele mai ieftine aduc adesea cote mai mari de piaţă.
Pentru clienţi, produsele bancare vor deveni nu doar mai ieftine, ci şi mult mai diverse. În viitor, este de aşteptat ca băncile să introducă o clasificare a clienţilor pe grupe, pentru fiecare existând condiţii speciale de creditare. Persoanele fizice vor fi astfel împărţite în patru categorii: „afluent customers“ (clienţi cu venituri mari, care folosesc foarte intens produsele bancare), clienţii de grup, studenţii şi mass-market.
În prima categorie intră persoanele fizice cu venituri peste medie. Pe piaţa românească, acestea ar trebui să se situeze în jurul valorii de 3.000 de euro, abia de la acest nivel începând să lucreze intens cu banca. În Ungaria sau Turcia, gradul de intermediere financiară este foarte ridicat chiar pentru clienţi cu venituri nete de 1.500 de euro sau active de 100.000 de euro, aceştia constituind categoria „afluent customers“. Clienţii de grup vor fi angajaţi ai unor companii locale puternice sau multinaţionale. Pentru ei, banca va stabili criterii speciale şi facilităţi la acordarea creditelor, care vor fi negociate cu angajatorul.
Cea de-a treia categorie, studenţii, abia acum începe să se constituie, băncile făcând primele încercări de a-i atrage în sistem cu produse şi servicii speciale. Restul clienţilor vor intra în categoria mass market.
Condiţiile la împrumuturi se vor relaxa însă chiar înainte de împărţirea clienţilor în aceste categorii. Un prim pas va fi scăderea avansului aferent creditului ipotecar. Chiar dacă nu va dispărea complet decât în cazuri speciale, acesta se va stabiliza, potrivit bancherilor, în jurul a 15%-20% din valoarea imobilului achiziţionat. Cu o poliţă de asigurare încheiată de client, nivelul ar putea coborî chiar la 10%.
«Modificările nu vor apărea imediat, iar băncile vor trata diferenţiat această liberalizare a creditării.
O să vedem întâi cum se mişcă piaţa, şi apoi vom lua o decizie.»
Dan Pascariu, preşedinte HVB Ţiriac
«Efectele acestei liberalizări vor fi vizibile, probabil, spre sfârşitul anului, pentru că băncile vor trece acum
printr-o nouă experienţă şi au nevoie de scoringuri noi, proceduri noi etc.»
Laur Emilian, directorul Direcţiei retail Finansbank