Nu este necesar să știi ce grupă de sânge ai, de obicei, decât dacă intervine o urgență medicală care implică terapia transfuzională. Transfuzia se face respectând anumite reguli pentru a nu pune în pericol şi mai mult viaţa pacientului, mai precis apariţia şocului transfuzional, în caz de incompatibilitate a grupei sanguine.

Unii oameni află ce grupă de sânge au abia când ajung în situația de a dona sânge sau când au nevoie de o transfuzie.

Cercetări complexe asupra grupelor sanguine sugerează că acestea pot conta mai mult decât credem, când evaluăm riscul pentru anumite afecțiuni de sănătate, cum ar fi bolile de inimă. Aceste diferențe, invizibile pentru noi, pot oferi un avantaj în a evita problemele cardiovasculare.

Ce sunt grupele de sânge și cum pot influența declanșarea unor boli

După cum se știe, fiecare grupă de sânge are o combinație de zaharuri și proteine, numite antigene, care se găsesc în exteriorul celulelor roșii din sânge. Există mai mult de 300 antigene, deci există un potențial de variații și combinații între diferite persoane, scrie Cnet.

Oamenii pot fi clasificați în grupele A, B, AB sau O, pe baza cărora zaharurile acoperă celulele roșii din sânge. De asemenea, suntem clasificați ca ”pozitivi sau negativi”, dacă celulele noastre sanguine poartă o proteină numită antigen Rhesus D (RhD). Aceste două sisteme de grup sanguin (ABO și Rh) ne oferă cele opt tipuri principale de sânge: O-, O+, B-, B+, A-, A+, AB-, AB+.

O serie de studii au arătat că persoanele cu o anumită grupă de sânge sunt mai expuse riscului de a face anumite boli.

grupe de sange
Grupele de sânge / SURSA FOTO: Dreamstime

Grupa sanguină O și riscurile pentru sănătate

Potrivit dr. Douglas Guggenheim, hematolog la Penn Medicine, persoanele cu grupa sanguină O se pot îmbolnăvi de holeră, în timp ce persoanele cu grupa de sânge A sau B pot avea mai multe șanse de a suferi de probleme de coagulare a sângelui.

El spune că, deși sângele nu poate ține pasul cu diferitele amenințări biologice sau virale care apar în timp real, poate reflecta ceea ce s-a întâmplat în trecut. Persoanele cu grupă de sânge de tip A, tip B sau AB au mai multe șanse de a face un atac de cord sau a suferi de insuficiență cardiacă.

Conform Asociației Americane a Inimii (AHA), persoanele cu grupa de sânge A, B sau AB au mai multe șanse, decât persoanele cu grupa sanguină O, de a suferi un atac de cord sau de a avea insuficiență cardiacă.

Risc mai mare de tromboză venoasă profundă

În timp ce riscul crescut este mic (cei cu grupă de sânge A sau B au avut un risc combinat cu 8% mai mare de atac de cord și un risc crescut de insuficiență cardiacă cu 10%, conform unui studiu amplu), diferența dintre ratele de coagulare a sângelui este mult mai mare, conform AHA.

Persoanele din același studiu, cu grupă de sânge A și B, au avut cu 51% mai multe șanse de a face tromboză venoasă profundă și cu 47% mai multe șanse de a suferi o embolie pulmonară, tulburări severe de coagulare a sângelui care pot crește și riscul de insuficiență cardiacă.

La cei cu grupele sanguine A și B există riscul îngroșării venelor

Potrivit lui Guggenheim, unul din motive ar putea avea de-a face cu inflamația care se produce în organismul persoanelor cu grupa sanguină A, tip B sau AB. Proteinele prezente în grupele sanguine A și tip B pot provoca mai multă „îngroșare” a venelor și arterelor, ceea ce duce la un risc crescut de coagulare și boli de inimă.

În plus, spune el, acest lucru poate explica și scăderea (neconcludentă deocamdată) a riscului de COVID-19 sever la persoanele cu sânge de tip O. COVID-19 sever cauzează adesea probleme cardiace, de coagulare a sângelui și alte probleme cardiovasculare.

Dacă persoanele cu grupa sanguină O se bucură de un risc ușor mai redus de boli de inimă și coagulare a sângelui, pot fi mai susceptibile la hemoragii, mai ales după naștere, potrivit unui studiu privind pierderea de sânge postpartum.