Producătorul american de gaze industriale Praxair a demarat discuţiile preliminare pentru preluarea rivalului german Linde, care are operaţiuni şi în România, pentru a da naştere unui nou lider mondial graţie unei capitalizări bursiere de peste 60 de miliarde de dolari, a declarat marţi pentru Reuters o sursă din apropierea discuţiilor.
O eventuală fuziune între Praxair şi Linde ar reprezenta o nouă etapă în procesul de consolidare prin care trece sectorul gazelor industriale, după ce în urmă cu câteva luni grupul francez Air Liquide a finalizat preluarea rivalului american Airgas pentru 10,3 miliarde de dolari. Procesul de consolidare se explică prin încetinirea ritmului de creştere economică, care a dus la diminuarea cererii în industrie, metalurgie şi energie punând presiune pe micii jucători de pe piaţă.
Chiar dacă detaliile cu privire la discuţiile dintre Praxair şi Linde nu sunt deocamdată clare şi nu există nicio certitudine că se va ajunge la un acord, acţiunile grupului german au înregistrat o creştere de 5% până la 146,30 euro pe acţiune, cea mai ridicată valoare din ultimele opt luni. Linde are o valoare de piaţă de aproximativ 27 miliarde de euro (30,4 miliarde de dolari), comparativ cu 33,7 miliarde de dolari pentru Praxair.
Analiştii sunt de părere că preluarea Airgas Inc de către Air Liquide, operaţiune care a făcut din grupul francez al doilea jucător din America de Nord după Praxair, a fost unul din factorii care au determinat discuţiile dintre Praxair şi Linde. Grupul american Praxair este prezent în principal pe piaţa furnizării de gaze industriale din America de Nord, America Latină, Asia şi Europa în timp ce activităţile de bază ale Linde sunt planificarea, dezvoltarea şi construcţia de facilităţi industriale pentru sectoare precum petrochimia şi chimia.
Linde Gas a intrat pe piaţa de gaze tehnice din România în 1996 formând o societate mixtă împreună cu UMT. În 1998 a preluat acţiunile în proporţie de 100%, devenind astfel unic asociat. Începând cu anul 2000 Linde şi-a diversificat punctele de producţie prin construirea unor fabrici de acetilenă în Timişoara şi Galaţi, precum şi a unei staţii de îmbuteliere hidrogen în Râmnicu Vâlcea.
Agerpres