Compania Immochan, divizia imobiliară a grupului francez Auchan, şi-a arătat interesul de a transforma Gara de Nord din Bucureşti într-un centru comercial şi urban, deşi admite că densitatea mallurilor din zonă nu ar permite acest lucru. Investitorul va face o propunere autorităţilor româneşti.
Prin Gara de Nord trec zilnic circa 10.000 de oameni, cu vârfuri de 15.000 de persoane în preajma sărbătorilor. Anual, numărul de călători transportaţi din şi înspre Gara de Nord este de ordinul milioanelor de persoane.
Discuţiile despre transformarea Gării de Nord într-un obiectiv comercial şi public modern au început cu mulţi ani în urmă, ba chiar în 2011 s-a ajuns până la semnarea unui memorandum între ministerele transporturilor din România şi Belgia ce prevede cooperarea în vederea modernizării infrastructurii de transport din Bucureşti, proiect care include şi schimbarea la faţă a Gării de Nord. Ca şi în cazul celorlalte proiecte propuse pentru modernizarea celui mai important nod feroviar din România şi pe acesta s-a aşternut praful şi a fost înghiţit de birocraţie.
„Deocamdată nu facem decât să ne transmitem mesajele. Vom încerca să avem o abordare deschisă către factorii decizionali, la o masă rotundă, în care să ne exprimăm disponibilitatea de a face lucruri. Astăzi, legea parteneriatului public-privat nu este una care să îmi permită să fac aşa ceva. Până nu se va clarifica o să continuăm să investim ca persoane private. Dacă ar exista mecanismele legale necesare şi dorinţa de a face un proiect aş studia de mâine dimineaţa reabilitarea Gării de Nord şi transformarea ei într-un centru urban de excelenţă“, a declarat Tatian Diaconu, directorul general al Immochan România.
Compania deţine în coproprietate cu Auchan 23 din cele 33 de hipermarketuri pe care francezii le-au deschis în România, ceea ce reprezintă o suprafaţă comercială închiriată de 150.000 mp. Investiţia totală realizată până acum în România de Immochan se ridică la 170 mil. euro. Compania a intrat pe piaţa locală odată cu achiziţia celor 100 de hectare ale Tractorul Braşov, cea mai mare tranzacţie cu teren pe care au făcut-o vreodată pe plan internaţional.
Între 1990 şi 2009 s-au încheiat circa 1.400 de parteneriate public-private la nivelul Uniunii Europene, cu o valoare capitalizată de aproximativ 260 mld. euro, potrivit unor date prezentate anul trecut de Camera de Comerţ şi Industrie a României. De la debutul crizei financiare, în 2008, estimările arată o scădere cu mai mult de 40% a numărului de parteneriate de acest tip, însă acestea continuă să fie o alternativă pentru dezvoltări de anvergură. Numai în 2015 au fost realizate 49 de proiecte public-private, la nivelul UE, care au adus beneficiarilor o valoare adăugată în cuantum de 15,6 mld. euro, în sectoare precum transporturi, educaţie sau sănătate. În România, parteneriatele dintre stat şi mediul privat sunt aproape inexistente, în ciuda iniţiativelor.
CITIŢI ŞI Marile proiecte care ar schimba România, înţepenite de incompetenţă
A scăpat printre degete
Luna trecută, Martin Slabbert şi Victor Semionov, care au fondat şi au făcut din NEPI cel mai mare investitor imobiliar din România, au intrat într-un proiect gigantic de transformare în mall a gării centrale din capitala Sloveniei, lucru pe care l-ar fi putut face şi în Bucureşti, dacă autorităţile ar fi fost interesate de subiect.
Anul trecut, arhitecţii Centrului de Excelență în Urbanism „Ion Mincu“ (CEP) au prezentat autorităţilor un proiect de transformare a Gării de Nord într-o Eurogară cu tren de viteză, mall şi clădiri de birouri, cu o valoare de piaţă de circa 2,4 mld. euro (foto jos). Proiectul ar putea fi terminat în minim zece ani, potrivit iniţiatorilor.
Soluţia tehnică propusă de CEP cuprinde o Eurogară cu două terminale: Gara principală (Terminalul A) se propune a fi mutată la o distanță de circa 1,3 km, la nord de Podul Grant. Ea ar fi legată de mijloacele de transport în comun de pe Calea Griviței și s-ar construi simultan cu un mall adiacent. Întregul ansamblu ar fi legat de Gara de Nord actuală (Terminalul B) printr-o spină urbană densă, cu clădiri de birouri, centru de afaceri, clădiri administrative și săli de conferințe, un eco-cartier și dotări comerciale, culturale și de agrement. Soluția propune şi o legatură rapidă de tip monorail (ca la aeroporturi) între cele două terminale.
Iniţiativa a rămas fără răspuns până în acest moment.
Tendinţă europeană
Transformarea gărilor în zone comerciale devine tot mai populară în ţările dezvoltate. Un exemplu este oraşul polonez Poznan, de patru ori mai mic decât Bucureştiul, care a reuşit să îşi transforme gara centrală într-un adevărat obiectiv turistic şi comercial. Reuşita acestui oraş ar trebui să fie mai mult decât un exemplu pentru autorităţile române în condiţiile în care toate companiile care au participat la dezvoltarea proiectului sunt prezente în România de ani buni. Ultimele estimări ale reprezentanţilor CFR indică un buget de investiţii necesar modernizării Gării de Nord de circa 400 mil. euro. Cu 385 mil. euro investiţii, sumă suportată din fonduri private, gara din Poznan a fost transformată într-un centru comercial care cuprinde 230 de magazine, împărţite pe o suprafaţă închiriabilă de 58.000 mp (cu 45% mai mare decât a mallului Promenada din Bucureşti), 19 platforme de autobuz, o parcare pe trei etaje cu 1.500 de locuri şi 2,5 km de reţele feroviare noi în zona gării.