Grupul candidaţilor pasionaţi de internet salută electoratul online

Cum poţi deveni prieten cu premierul României şi cu demnitari din partide diferite? Prin intermediul unora dintre cele mai cunoscute reţele de socializare online, facebook şi hi5. Călin Popescu-Tăriceanu, Anca Boagiu, Tudor Chiuariu, Ecaterina Andronescu. Fiecare dintre ei încearcă să câştige „prietenia“ cât mai multor alegători români, mizând pe reţeta socializării pe internet, una dintre stratagemele care i-au adus succesul lui Barack Obama în cursa pentru alege

Cum poţi deveni prieten cu premierul României şi cu demnitari din partide diferite? Prin intermediul unora dintre cele mai cunoscute reţele de socializare online, facebook şi hi5.

Călin Popescu-Tăriceanu, Anca Boagiu, Tudor Chiuariu, Ecaterina Andronescu. Fiecare dintre ei încearcă să câştige „prietenia“ cât mai multor alegători români, mizând pe reţeta socializării pe internet, una dintre stratagemele care i-au adus succesul lui Barack Obama în cursa pentru alegerile prezidenţiale din Statele Unite. Obama a reuşit, astfel, să adune peste 2,7 milioane de prieteni suporteri doar în reţeaua facebook, iar prin propria sa reţea de socializare, My.barackobama.com, el a strâns peste 200 de milioane de dolari din donaţii.

Urmånd modelul ce i-a adus succesul democratului, candidaţii PNL, PD-L şi PSD au ales să-şi deruleze campania electorală mult mai departe de un site personal, blog electoral sau bannere şi să testeze, la råndul lor, lumea reţelelor sociale devenite extrem de populare în råndul tinerilor romåni. „Scopul politicienilor este să ajungă la acest public cu vårsta între 18 şi 35 de ani, despre care studiile arată că nu merge la vot şi se informează în special din mediul online“, spune Doru Panaitescu, consultant online independent.

Peste 500 de „votanţi“ în doar cåteva zile

Dar o simplă prezenţă pe facebook nu duce automat la semnătura alegătorului pe buletinul de vot. Drumul de la prietenia virtuală, din hi5 sau facebook, pånă la cea reală este mult mai lung. Iar cheia succesului în atragerea alegătorilor în reţeaua personală este, potrivit specialiştilor în publicitate online, evitarea falsităţii, respectiv a publicităţii electorale, şi mai ales comunicarea directă cu alegătorii în stilul propriu candidatului, nu prin mesaje scrise de stafful de campanie. Chiar dacă a intrat cu doar cåteva zile în urmă în reţeaua facebook, premierul Călin Popescu Tăriceanu a stråns deja aproape 500 de „prieteni“. Strategii din campania sa i-au gåndit un profil prietenos, cu multe poze personale, ce îl înfăţişează pe bicicletă, în maşină, cu soţia şi cu cei doi copii. Alături de facebook, omul politic a mai apelat recent la o altă pårghie modernă: reclama prin Google AdSense, aceasta fiind asociată la rezultatele căutării cuvåntului „Obama“ de către utilizatorii din Romånia.

REŢELE Candidaţii la alegerile din această toamnă schimbă tactica de campanie şi încearcă să cåştige „prietenia“ alegătorilor romåni, mizånd pe o reţetă ce i-a adus deja succesul lui Barack Obama: socializarea pe internet.

Vrei să mă adaugi în lista ta de prieteni? Această întrebare o poţi primi din partea lui Călin Popescu Tăriceanu, Anca Boagiu, Tudor Chiuariu sau Ecaterina Andronescu dacă eşti utilizator de internet şi ai intrat într-o reţea de socializare precum hi5 sau facebook.

Aceşti politicieni sunt printre primii care au ales să-şi deruleze campania electorală mult mai departe de un site personal, blog electoral sau bannere. Astfel, dacă la alegerile locale scriau zilnic în „jurnalele online“, din această toamnă, politicienii sunt dispuşi să testeze lumea reţelelor sociale extrem de populare în råndul tinerilor romåni.

Doru Panaitescu, consultant online independent, pune interesul politicienilor romåni pentru reţelele de socializare pe seama creşterii gradului de penetrare a internetului şi, implicit, a importanţei acestuia în campaniile de comunicare. „Politicienii au remarcat rata extrem de ridicată a absenteismului la vot în råndul populaţiei tinere şi încearcă astfel să atingă o nişă de audienţă în råndul căreia consumul de internet este mare“, mai spune  Panaitescu.

Practic, reţeaua socială înseamnă exact ceea ce spune termenul: socializare şi networking, spune Bogdan Niţu, directorul agenţiei Webstyler, cea care a realizat campania electorală interactivă a preşedintelui Traian Băsescu. Niţu precizează că, în contextul în care omul politic înţelege psihologia utilizatorului unei reţele sociale şi se comportă în consecinţă, prezenţa activă într-o reţea socială îl poate ajuta, deoarece o reţea socială poate fi un canal foarte bun de propagare a unor mesaje, iar prin ea se poate interacţiona cu lideri de opinie ai unor comunităţi online. Dar aceste avantaje, spune el, vin doar dacă respectivul candidat se implică personal în reţea, fără mesaje artificiale de la organizatorii campaniei.

Dar de la simpla prezenţă pe facebook şi pånă la atragerea alegătorilor din această reţea este un drum lung, iar fiecare politician încearcă să abordeze un stil cåt mai relaxat în relaţia cu potenţialii „prieteni“.

Candidata PD-L pentru colegiul 4 din Bucureşti, Anca Boagiu, şi-a construit o pagină profil pe reţele facebook şi hi5, unde a postat poze personale şi din cariera de pånă acum, precum şi o biografie şi un scurt CV pe care le-a scris folosindu-se de un ton informal. Recent, Boagiu a adăugat poze din primele întålniri din campanie cu alegătorii săi. Prietenii virtuali ai candidatei PD-L, printre care se numără şi Angela Merkel, primesc cel puţin o dată pe zi informaţii noi despre activitatea sa.

Chiar dacă a intrat cu doar cåteva zile în urmă în reţeaua facebook, premierul Călin Popescu Tăriceanu a stråns deja aproape 500 de „prieteni“. Strategii din campania sa i-au gåndit profilul mult mai prietenos decåt cel al candidatei PD-L, cu multe poze personale ce îl înfăţişează pe bicicletă, în maşină, cu soţia şi cu cei doi copii. Mai mult, sunt trecute e-mailul personal şi un număr de telefon. Subtil, Tăriceanu nu oferă informaţii electorale pe pagina de facebook, preferånd să le comunice pe site-ul personal de campanie şi pe blogul său. Alături de facebook, omul politic a mai apelat recent la o altă pårghie modernă: reclama prin Google AdSense, aceasta fiind asociată la rezultatele căutării cuvåntului „Obama“ de către utilizatorii din Romånia.

Reţeta americană a succesului

Barack Obama nu este doar primul preşedinte afroamerican din istoria Statelor Unite, ci şi un viitor studiu de caz despre reuşita campaniei electorale prin intermediul unei reţele sociale. Candidatul democrat la preşedinţie l-a cooptat în echipa sa pe unul dintre fondatorii facebook, Chris Hughes. În vårstă de 24 de ani, Hughes a creat ulterior reţeaua de socializare My.barackobama.com, unde suporterii democratului puteau intra în grupuri locale, se puteau informa asupra evenimentelor majore şi, totodată, aveau posibiliatea de a dona bani pentru campanie. Obama a stråns, astfel, peste 200 de milioane de dolari. Democratul s-a folosit cu succes şi de myspace şi facebook, unde a adunat, cumulat, peste trei milioane de „prieteni“.

FĂRĂ INTERPUŞI!
Pentru a avea succes într-o reţea de socializare, Bogdan Niţu, strategul campaniilor online ale lui Traian Băsescu, le recomandă politicienilor să evite să pună pe altcineva să scrie în locul lor, să nu se comporte ca şi cum ar face publicitate, să nu fie pasivi şi falşi în exprimare

Călin Popescu Tăriceanu a stråns, într-o săptămånă de la activarea contului din reţeaua de socializare facebook, nu mai puţin de 500 de prieteni. El scrie constant mesaje, prin twitter

Anca Boagiu are un profil complex, cu informaţii şi poze, atåt în facebook, cåt şi în hi5. Pånă acum, ea a stråns aproape 500 de prieteni pe ambele reţele de socializare.

Ecaterina Andronescu are un profil complet în reţeau hi5, unde oferă informaţii personale, CV-ul său şi poze. Pånă acum, fostul ministru a atras 670 de utilizatori

Tudor Chiuariu este extrem de activ în comunitatea online şi are create pagini personale în reţelele facebook, hi5 şi inpolitics.ro. Pånă acum candidatul PNL a stråns peste 125 de prieteni în hi5