Invitat în cadrul unei emisiuni TV, Bogdan Aurescu a vorbit despre întărirea suplimentară a prezenței aliate pe Flancul Estic, subiect dezbătut în cadrul discuțiilor pe care le-a avut cu Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO.

Potrivit spuselor sale, în cadrul Summitului de la Madrid s-a decis o consolidare consistentă și o eficientizare a posturii de apărare și descurajare pe Flancul Estic, în sensul de a construi pe grupurile de luptă battlegroup-urile care există deja.

„Și aici trebuie spus că summitul din martie de la Bruxelles al NATO este cel care a decis crearea acestor grupuri de luptă și pe partea de sud a Flancului Estic, este o decizie pe care noi am obținut-o, o victorie importantă a României obținută în acest an, pentru că ea echilibrează, de fapt, prezența aliată pe întregul Flanc Estic”, a explicat ministrul Afacerilor Externe la Televiziunea Română.

Când va fi complet operaţionalizat grupul de luptă al NATO din România?

„Existau deja grupuri de luptă în nordul Flancului Estic și era nevoie de crearea lor și în sudul Flancului Estic. Iar la Madrid, construind pe această decizie, s-a decis posibilitatea de a transforma aceste grupuri de luptă de la nivel de tip batalion, așa cum erau ele create la început, la nivel de tip brigadă.

Asta înseamnă că trebuie, într-adevăr, să creștem prezența aliată pe întreg Flancul Estic, inclusiv în partea de sud, unde se află România, asta înseamnă că trebuie să aplicăm deciziile Summitului de la Madrid în ceea ce privește alocarea exactă de forțe de reîntărire, adică acele forțe care sunt nu în statul unde se află grupul de luptă, dar care sunt alocate pentru a merge acolo, care se deplasează oricum pentru exerciții, pentru interoperabilitate, dar nu sunt permanent așezate în acel stat din Flancul Estic și, de asemenea, pentru prepoziționarea de echipamente.

Acestea sunt decizii ale Summitului de la Madrid, la care domnul președinte a făcut referire, și ele trebuie să fie implementate în mod concret. Aceasta este, dacă vreți, de aici înainte până la Summitul de la Vilnius, sarcina noastră, sarcina Alianței Nord-Atlantice în ansamblul său, de a pune în aplicare aceste decizii, care înseamnă, de fapt, o creștere și eficientizare în același timp a prezenței pe Flancul Estic”, a adăugat Bogdan Aurescu.

În cadrul acelei emisiuni TV, oficialul român a fost întrebat când ar putea ajunge la acel stadiu de brigadă. La această întrebare, Bogdan Aurescu a precizat că aceste chestiuni sunt în curs de lucru, sunt în progres.

„Sigur, crearea grupului de luptă din România s-a făcut ceva mai târziu decât în ceea ce privește celelalte grupuri de luptă din nordul flancului estic, dar recuperăm rapid. În curând, fie la finalul anului, fie la începutul anului viitor, vom avea operaționalizarea finală a grupului de luptă din România”, a fost răspunsul ministrului Afacerilor Externe.

Reuniunea NATO reprezintă un gest de solidaritate față de Ucraina

În altă ordine de idei, Bogdan Aurescu a explicat că reuniunea miniștrilor de Externe din statele membre NATO a fost un gest de solidaritate pentru Ucraina deoarece România, locul unde s-a desfășurat această reuniune, este foarte aproape de frontiera cu Ucraina, care se află în război cu Federația Rusă și care încearcă să reziste acestei agresiuni „și rezistă cu succes, grație și efortului pe care aliații și Alianța Nord-Atlantică l-au făcut, îl fac și îl vor face în continuare.”

„Este și motivul pentru care, în cadrul reuniunii, un loc important l-a avut discuția despre cum să ajutăm mai bine Ucraina, o discuție pe care am avut-o atât în format aliat, în prima sesiune de ieri, cât și în a doua sesiune la care a participat și ministrul de Externe ucrainean, pentru a ne relata despre ultimele evaluări ale autorităților de la Kiev cu privire la situația de război din Ucraina și, în același timp, pentru a pune pe masa aliată necesitățile din acest moment ale Ucrainei, care, în cea mai mare parte acum, se concentrează, așa cum ați văzut din declarațiile ministrului Kuleba, nu doar în ceea ce privește livrarea de armament și muniție performante, dar și în ceea ce privește repararea infrastructurii critice care a fost afectată de bombardamentele Federației Ruse asupra acestei infrastructuri”, a subliniat ministrul Afacerilor Externe.

NATO va continua să ajute Ucraina pe toate planurile

„Toți aliații au exprimat o susținere extrem de puternică, fermă, consistentă pentru efortul de război al Ucrainei și au fost miniștri care au amintit atât efortul bilateral pe care îl fac, cât și contribuțiile pe care le-au făcut sau le vor face către pachetul cuprinzător de asistență pentru Ucraina, care este instrumentul creat pentru a ajuta Ucraina în acest moment. La rândul meu, am prezentat eforturile României în acest sens, atât în plan umanitar, cât și în planul tranzitului de grâne, care este foarte apreciat acest efort- și umanitar și în această zonă pentru contracararea efectelor crizei alimentare provocate de Federația Rusă.

Am prezentat contribuțiile noastre la pachetul cuprinzător pentru Ucraina și ceea ce vom face în continuare pentru că mai există fonduri care, de exemplu, sunt în a doua tranșă pentru fondul pentru Afganistan, bani care evident, nu mai pot fi utilizați și care vor putea fi redirecționați către Ucraina. Noi deja am alocat 400.000 de euro pentru Ucraina din acest fond, 600.000 de euro pentru Defence Capacity Building, pentru programul acesta de construire a capacităților de apărare pentru Republica Moldova. Deci, vom mai putea în continuare ajuta și o să mai sporim eventual efortul nostru în acest pachet”, a mai precizat Bogdan Aurescu.

În cadrul Reuniunii NATO, s-a discutat foarte mult despre criza energetică din Ucraina și despre apelul comunității internaționale de a sprijini țara vecină cu echipamente militare și cu piese de schimb pentru infrastructura de transport a energiei electrice. Reuniunea G7 a fost, de asemenea, consacrată acestui tip de acțiune, un fel de Ramstein pentru ajutarea pe această dimensiune a Ucrainei.

„Știți că formatul Ramstein se referă la formatul… este formatul care încearcă să așeze efortul comunității internaționale de a livra armamente și muniție Ucrainei într-o formulă coerentă. De data aceasta discutăm despre un format internațional similar, sub egida G-7, dar pe această dimensiune.

Și aici am putut să prezint și ceea ce facem pentru Republica Moldova, prin livrarea de energie electrică într-o proporție foarte mare, pentru că, după cum știm, Republica Moldova nu mai poate să importe energie electrică din Ucraina, din cauza acestor bombardamente care au afectat capacitățile de export ale Ucrainei către Republica Moldova”, a completat Bogdan Aurescu în cadrul unui interviu acordat pentru TVR 1.