Evgheni Prigojin, fondatorul unor operațiuni mercenare, s-a folosit de importante firme de avocatură din lumea întreagă pentru a încerca să țină la distanță guvernele occidentale
În aprilie 2020, un avion de mărfuri decola de pe aeroportul Jukovski din Moscova, îndreptându-se spre Khartoum. Potrivit documentelor, avionul transporta 28000 kg. de tură dulce în capitala Sudanului, exportatorul fiind o companie obscură din Sankt Petersburg, pe nume RN Trading, conform Financial Times.
La vremea aceea, avionul a trecut în general neobservat. În realitate, încărcătura – care cântărea cât aproape 12 automobile Range Rover – era trimisă din partea lui Evgheni Prigojin, patronul unei firme de catering sprijinite de Kremlin, transformat ulterior dintr-un fost pușcăriaș în motoru al unei companii private de mercenari care își oferă serviciile dictatorilor din întreaga lume.
Această grupare paramilitară, cunoscută sub numele de Grupul Wagner, s-a impus în războaie din Orientul Mijlociu și din Africa drept pârghie neoficială a politicii externe a Kremlinului, deși Prigojin a negat ani în șir însăși existența grupului. În ultimele luni, forțele ruse au suferit înfrângeri serioase în Ucraina, iar unitățile conduse de Wagner au devenit o parte tot mai importantă a invaziei ruse.
Prigojin conduce efectiv o companie minieră multinațională
Recompensa lui Prigojin a constat într-o serie de concesiuni de rezerve naturale. În prezent, el conduce efectiv o companie minieră multinațională care, potrivit unor surse din guvernul SUA, gestionează operațiuni de exploatare a aurului, diamantelor, petrolului și lemnului din Siria, Sudan și Republica Centrafricană. Asemenea operațiuni au făcut ca Prigojin să devină unul dintre cei mai condamnați indivizi de pe planetă din ultimii cinci ani, iar guvernele occidentale s-au chinuit să-i închidă companiile.
Orice om care se confruntă cu asemenea presiuni are nevoie de un avocat bun. O anchetă a redacției Financial Times, bazată pe dezvăluirea unor mesaje email și documente, precum și pe dosarele unor companii, pe certificate de export și pe interviuri, demonstrează modul în care Prigojin s-a folosit de firme de avocatură din întreaga lume, încercând ca astfel să țină la distanță guvernele occidentale.
După ce a dat instrucțiuni unei importante firme din Moscova, el a înființat un lanț de companii care au permis desfășurarea în continuare a operațiunilor sale cu mercenari în Africa și Siria. Documentele oferă o imagine fără precedent a operațiunilor de afaceri ale celor de la Waagner, dezvăluind un grup de companii-paravan în relații cu Prigojin, precum acest RN Trading, care au reușit să funcționeze nesancționate până în ziua de azi.
Guvernele occidentale au impus sancțiuni dure unor oligarhi ruși
În același timp, el a angajat avocați de renume din Londra și Washington, difuzând o minciună elaborată despre nevinovăția sa și dând în judecată jurnaliștii care relatau despre activitatea lui. Într-un asemenea caz, avocații au fost autorizați chiar de guvernul Regatului Unit să îl reprezinte pe Prigojin într-un proces de calomnie. De când Putin și-a lansat fățiș invazia din Ucraina, guvernele occidentale au impus sancțiuni dure unor oligarhi sau altor personaje din anturajul președintelui rus. Dar chiar și printre indivizii pe care Occidentul a încercat să îi izoleze și să îi merginalizeze, Prigojin rămâne un caz special.
În fiecare focar de lupte în care au apărut mercenarii Wagner, au apărut imediat și acuzații de încălcare a drepturilor omului, inclusiv execuții fără judecată, torturi, violuri și asasinarea unor jurnaliști. Vineri, Casa Albă a anunțat că va declara Wagner drept o “organizație criminală transnațională” și va aplica noi sancțiuni. Cu doi ani în urmă, au apărut imagini filmate cu mercenari care vorbeau limba rusă și care omorau un sirian bătându-l cu un baros, decapitându-l, tăindu-I brațele cu o mistrie și dându-I foc, în timp ce torționarii râdeau. Indivizii, demascați ulterior de publicața independentă rusă Novaia Gazeta ca fiind mercenari ai grupului Wagner, dădeau șuturi în capul tăiat pe podea, ca și când ar fi fost o minge de fotbal.
În noiembrie, într-un un nou videoclip, difuzat pe canalul Telegram afiliat grupului Wagner, apărea un dezertor (rus) din Ucraina care părea să fi fost omorât cu un baros. Ulterior, Prigojin a dat publicității o declarație legată de asasinat, calificându-l drept un “episod excelent regizat, care poate fi vizionat într-o singură ședință”. Rețeaua ascunsă a companiilor lui Prigojin scoate în evidență problemele de care se izbesc guvernele occidentale în tentativa lor de a apela la sancțiuni ca să înăbușe activitatea unor personaje importante din mașina de război a lui Vladimir Putin.
Prigojin nu a răspuns cererii de a face un comentariu
Documentele ridică totodată și probleme legate de etica firmelor de avocatură care l-au reprezentat pe Prigojin. Unii avocați au subliniat că sistemul juridic se bazează pe principiul potrivit căruia orice persoană are dreptul de a fi reprezentată în instanță. Totuși, critcii susțin că ei au ajuns să reprezinte un gangster care a încercat să se folosească de instanțele occidentale ca de pârghia unui război paralel din partea statului rus. „Probele făcute publice au arătat cât se poate de clar că el este șeful unei organizații teroriste, respectiv, Grupul Wagner. Și totuși, ei au acceptat să-l reprezinte în pofida acestui lucru”, afirmă Matthew Jury, avocatul unui jurnalist dat în judecată de Prigojin. “Este o linie roșie peste care orice avocat ar trebui să refuze să treacă”.
Prigojin nu a răspuns cererii de a face un comentariu. Totuși, atunci când FT a cerut un comentariu din partea unui camarad al fondatorului Wagner, Prigojin a răspuns el însuși pe Telegram: „Dacă (FT) crede că angajatul meu are să răspundă întregii murdării pe care (ziarul) o tot mestecă în gură, aș dori în schimb să le răspund eu celor de la Financial Times… Scuipați din gură toată murdăria aia și respirați puțin aer proaspăt”./…/