Deşi susţin că-şi vor lăsa afacerile în grija rudelor, businessmenii deveniţi deputaţi sau senatori vor trebui să lupte cu suspiciunile electoratului şi cu tentaţia de a-şi promova interesele economice în Legislativ.
Opt dintre cele mai mari 300 de averi din Romånia vor fi reprezentate în proaspăt validatele camere ale Parlamentului. Trei dintre bogaţi au fost prezenţi şi în legislatura 2004-2008 – Dan Voiculescu, Verestoy Attila şi Călin Popescu-Tăriceanu. Unul dintre ei se întoarce în Parlament după o pauză – este vorba de deputatul de Neamţ, Culiţă Tăråţă. Dar patru sunt novici într-ale Parlamentului. Robert Negoiţă, patronul, printre altele, al lanţului hotelier Rin, regele salubrităţii, Silviu Prigoană, iniţiatorul unei noi staţiuni turistice în Prahova, la Secăria, Florin Anghel, şi cel mai important producător de instrumente muzicale din Romånia, Vasile Gliga, au reuşit să-i convingă pe alegătorii din Teleorman, Bucureşti, Prahova şi, respectiv, Mureş că sunt cea mai bună alegere. În total, potrivit Top 300 Capital, averile celor opt trec de două miliarde şi jumătate de euro, la nivelul anului 2007.
Pe långă ei, însă, Senatul şi Camera Deputaţilor vor găzdui, pentru următorii patru ani, zeci de alţi oameni de afaceri de mai mică anvergură, din toate judeţele şi toate domeniile. Toţi noii aleşi susţin că, în perioada în care vor ocupa funcţii publice, de companiile lor se vor ocupa oameni de încredere, cel mai adesea membri ai familiei. „Fratele meu, Ionuţ, va duce înainte afacerile noastre“, declară Robert Negoiţă, deputat PSD de Teleorman. Şi Silviu Prigoană spune că, dacă nu va reuşi să våndă repede cele două grupuri de firme în care încă mai figurează ca asociat, le va cesiona familiei. În ciuda acestor declaraţii, sunt voci care consideră că motivele reale ale accederii businessmenilor în Legislativ sunt tocmai protejarea propriilor lor interese economice. „Fie au dosare în lucru şi vor să scape, fie intră în Parlament ca într-o masonerie, ca să-şi apere interesele“, afirmă analistul politic Stelian Tănase.
Robert Negoiţă admite că e posibil ca orice gest al său să fie speculat. „Astfel de bănuieli nu mă vor împiedica să-mi ating obiectivele. Eu n-am luat niciodată bani de la stat, dar am plătit multe taxe şi impozite, aşa că mă simt liniştit“, afirmă el. Deputatul dă ca exemplu o iniţiativă pe care ar dori s-o promoveze – stabilirea impozitelor pentru terenurile agricole în funcţie de valoarea reală a acestora – care, din punctul de vedere al afacerilor imobiliare pe care le desfăşoară, ar urma să-i aducă pierderi.
DILEMĂ Zeci de oameni de afaceri au devenit, după 30 noiembrie, senatori sau deputaţi. Întrebarea e în ce măsură vor reuşi aceştia să se abţină de la a acţiona în Parlament månaţi de propriile lor interese şi ale partenerilor de business.
Printre cei care au reuşit să obţină numărul necesar de voturi pentru a deveni parlamentari se numără veterani ai scenei politice, precum Dan Voiculescu (senator PC de Bucureşti) sau Culiţă Tăråţă (deputat PSD de Neamţ). Primul a renunţat, cel puţin pe hårtie, la averea estimată de Top 300 Capital la 1,5-1,6 miliarde de euro în favoarea fiicelor sale, în timp ce celălalt administrează peste 50.000 de hectare de culturi agricole, precum şi afaceri în domeniul prelucrării lemnului şi zootehnie. Din aceeaşi categorie fac parte Verestoy Attila – senator UDMR de Harghita (cu o avere evaluată, la sfårşitul lui 2007, la 80 de milioane de euro, dar cu pierderi mari anul acesta din cauza prăbuşirii burselor), premierul încă în funcţie, Călin Popescu-Tăriceanu – deputat PNL de Ilfov (afaceri în domeniul comerţului cu maşini – avere estimată la 36-39 de milioane de euro), dar şi întreprinzători de mai mică anvergură, ce nu au reuşit, cel puţin deocamdată, să se numere printre cei mai bogaţi 300 de romåni – Relu Fenechiu (deputat PNL de Iaşi) sau Cristian Boureanu (deputat PD-L de Argeş).
Ei sunt cei care au dat afacerile pe politică
Dar sunt şi mulţi antreprenori aflaţi la primul lor mandat de parlamentar. Cel mai înstărit dintre ei este Robert Negoiţă (ales deputat PSD de Teleorman), care deţine, împreună cu fratele său, afaceri evaluate la peste 400 de milioane de euro: patru hoteluri, un parc de distracţii, un trust media. Urmează Silviu Prigoană (proaspăt deputat PD-L de Bucureşti), care derulează, împreună cu familia sa, afaceri în salubritate şi protecţia mediului, imobiliare, mass-media sau electronice. Conform Top 300, averea familiei se cifrează la 150-160 de milioane de euro. Tot în clasamentul Capital apar alte două nume care au trecut cu bine de scrutinul din 30 noiembrie: Florin Anghel (deputat PD-L de Prahova), cu afaceri evaluate la 25-27 de milioane de euro, în imobiliare, industrie sau construcţii, şi Vasile Gliga, lutierul din Reghin, ales deputat pe listele PSD şi cu o avere cotată la 23-24 de milioane de euro.
Dar clubul întreprinzătorilor are mult mai mulţi membri în noul Parlament. Printre ei, celebrele Elena Udrea (PD-L), soţia nu mai puţin faimosului businessman Dorin Cocoş, şi Oana Niculescu-Mizil (PSD), proprietara unei case de modă. Gabriel Mutu (PD-L), specializat în consultanţă şi antreprenoriat imobiliar, Gheorghe Zoicaş (PSD) patronul A-Z Com din Baia Mare, firmă de construcţii cu o cifră de afaceri de două milioane de euro în 2007, sau Petru Basa (PD-L), patronul grupului de firme Son din Mureş (media, comunicaţii, turism) sunt şi ei nou-veniţi.
Iar lista poate continua cu Iulian Urban (PD-L), patronul unei firme de recuperare a debitelor, George Ionescu (PD-L), deţinătorul Taxi Galaxy din Ploieşti, Gheorghe Antochi (PSD), preşedintele Agricola Internaţional din Bacău. La prima vedere, nu poate să nu sară în ochi un lucru destul de straniu: cel mai slab reprezentat în råndul businessmenilor aleşi pe 30 noiembrie este tocmai PNL, formaţiunea care, cel puţin teoretic, ar trebui să fie cel mai aproape de această categorie.
Între interesele punctuale şi cele generale
Dacă afaceriştii cu vechime în Legislativ ştiu lecţia, nou-veniţii va trebui să găsească cele mai bune soluţii pentru companiile lor în perioada în care vor fi parlamentari. Vasile Gliga spune că de afacerea sa cu instrumente muzicale se va ocupa, de acum înainte, familia. În cazul lui Robert Negoiţă, fratele şi partenerul său de afaceri, Ionuţ, va deveni, temporar, vioara întåi. Cåt despre Silviu Prigoană, acesta încearcă să-şi våndă ultimele două afaceri rămase în proprietatea sa. „Este o perioadă proastă pentru astfel de tranzacţii. Dacă nu reuşesc să semnez actele pånă la depunerea jurămåntului, pånă la sfårşitul anului le cesionez familiei. Copiii mei sunt majori, sunt vaccinaţi, aşa că se pot ocupa ei mai departe. Eu mă voi transforma într-o unealtă în måna puterii“, ne-a dezvăluit, glumeţ, proaspătul deputat de Bucureşti.
Chiar dacă, cel puţin teoretic, nu vor mai avea prea mult de-a face cu firmele lor, cum vor reuşi oamenii de afaceri-parlamentari să nu fie tentaţi să promoveze legi „cu dedicaţie“? Cristian Pårvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din Romånia (AOAR), crede că, în mod normal, nu înseamnă că dacă te lupţi pentru interesele unui grup, cum ar fi companiile dintr-o industrie sau alta, faci ceva ilegal. „De modul în care funcţionează sectoarele economiei depinde, indirect, bunăstarea fiecăruia. Eu cred că părerea oamenilor de afaceri ar trebui să conteze, avånd în vedere că ei plătesc taxe şi impozite, oferă locuri de muncă şi asigură, pånă la urmă, prosperitatea ţării“, spune el.
Analistul politic Stelian Tănase are o viziune mai negativă asupra influenţei pe care businessmenii o vor avea asupra politicii. „Majoritatea oamenilor de afaceri au vrut în Parlament fie pentru că au dosare în lucru la procurori şi vor să se protejeze, fie pentru a-şi proteja interesele economice. Cei mai mulţi sunt, de fapt, falşi antreprenori, care şi-au făcut averile prin contracte cu statul sau operaţiuni ilegale, şi vor fi falşi politicieni“, crede acesta. Tănase speră, totuşi, că vor fi promovate şi legi care să încurajeze capitalismul. „Avem un deficit de instituţii capitaliste, iar asta ne aduce un deficit de dezvoltare“, explică el.
Vasile Gliga spune că este conştient că sunt şanse ca modul în care acţionează în Parlament să fie criticat aspru. „Poate să se spună orice, că îmi protejez interesele sau mai ştiu eu ce. Atåta vreme cåt conştiinţa mea va fi împăcată cu ce legi am votat sau am iniţiat, nu voi avea nicio problemă“, afirmă el.
Cum s-au înnoit cele două Camere
Noul sistem de vot (la care s-au adăugat, desigur, şi alte cauze, cum ar fi eşecul PRM în a mai trece pragul electoral sau numărul destul de mare al foştilor parlamentari care nu au mai participat, din diverse motive, la alegeri) a reuşit să înlocuiască din funcţie o bună parte a vechiului legislativ. Astfel, nu mai puţin de 62% din noii deputaţi şi 75% din proaspăt aleşii senatori nu au făcut parte din Parlamentul 2004-2008, marea lor majoritate fiind la prima prezenţă într-o astfel de funcţie.
Printre cei rămaşi pe dinafară se numără zeci de personaje celebre. Unii pentru scandalurile de toate soiurile în care au fost implicaţi (Anca Constantinescu, Marius Marinescu, Rodica Stănoiu, Irina Loghin, Dan Ioan Popescu, Gheorghe Funar, Dumitru Dragomir, Octav Cozmåncă, Adrian Cioroianu, Radu Stroe sau Dan Claudiu Tănăsescu), iar alţii pentru rolul important jucat în politica ultimelor două decenii (Ion Iliescu, Radu Cåmpeanu, Corneliu Vadim Tudor ori Cozmin Guşă).
Sunt, în acelaşi timp, absenţi o serie de specialişti în domenii dintre cele mai diverse (Gheorghe Barbu, Norica Nicolai, Sorin Paveliu, Irinel Popescu, Ovidiu Silaghi, Alin Teodorescu, Gabriel Zamfir, Ovidiu Muşetescu, Peter Eckstein Kovacs, Silvia Ciornei, Vasile Dåncu sau Răzvan Theodorescu), dar şi oameni de afaceri precum George Copos, Doru Ioan Tărăcilă, Dumitru Becşenescu, Dorel Onaca ori Horaţiu Buzatu.
Cåt despre noi, electoratul, singurul lucru care ne-a rămas acum, după ce ne-am exprimat (sau nu) opţiunile politice este să sperăm că noii aleşi îşi vor face treaba aşa încåt să nu ajungem să-i regretăm pe cei de dinaintea lor.
«Dacă nu reuşesc să-mi vånd afacerile pånă la depunerea jurămåntului de parlamentar, pånă la sfårşitul anului le voi cesiona familiei.»
Silviu Prigoană, om de afaceri, deputat PD-L de Bucureşti
25% din senatorii din legislatura 2004-2008 (adică 34 din 136) au mai reuşit să obţină un mandat de parlamentar. Lipsesc, evident, toţi foştii reprezentanţi ai PRM, dar şi cei ai PC
38% din deputaţii din mandatul 2004-2008 (adică 116 din 307, fără a lua în calcul reprezentanţii minorităţilor altele decåt cea maghiară) au fost realeşi în Parlament
