Decizia gigantului farma GSK de a vinde fabrica de la Braşov schimbă topul producătorilor de medicamente şi naşte o întrebare firească: mai urmează cineva?
Deşi România are o reţea destul de vastă de fabrici de medicamente, mai exact 27 la număr, decizia companiei-mamă GlaxoSmithKline (GSK) de a vinde a doua cea mai mare fabrică de medicamente din România, aflată la Braşov, va avea efecte majore în piaţa farmaceutică, mai ales dacă nu se va găsi un cumpărător. Din punctul de vedere al planurilor anunţate de GSK în ultimii ani aici, decizia poate să mire, însă trebuie să ne amintim că această companie a fost una dintre cele mai vocale cu privire la dificultăţile create de taxa clawback pe vânzări şi impredictibilitatea pieţei farmaceutice. „În următoarele şase luni, GSK va explora posibilitatea de a vinde fabrica unui potenţial cumpărător, cu regim tranzitoriu de producţie. Nu facem speculaţii în acest moment în ceea ce privește preţul, vom evalua toate ofertele şi vom comunica rezultatul. Ne concentrăm asupra identificării unor modalităţi de a asigura viitorul fabricii şi al angajaţilor, mai degrabă decât asupra logicii acoperirii investiţiilor“, spune Pascal Prigent, director general GSK România. Iar investiţiile nu sunt deloc de neglijat: aproape jumătate de miliard de lei de la înfiinţarea fabricii şi până acum.
În cazul în care nu se va găsi un cumpărător, închiderea Europharm înseamnă o gaură de 16% din întreaga valoare de producţie de medicamente autohtone, care a ajuns la 2,55 mld. lei. Mai mult, cel care va cumpăra fabrica va trebui să menţină producţia la valoarea necesară pentru a rămâne pe locul doi în topul fabricilor autohtone de medicamente, condus de mulţi ani de producătorul de generice de la Cluj, Terapia Ranbaxy. În ciuda poziţiei favorabile în topul producătorilor, compania a fost nevoită să facă ajustări în portofoliu şi producţie, eliminând aproximativ 25 de produse, după ce a tras linie şi a văzut că nu mai sunt rentabile dacă se plăteşte taxa clawback pentru ele. Cea mai importantă schimbare în top s-ar produce însă la nivelul singurei fabrici de medicamente a statului, Antibiotice Iaşi, care ar trece pe locul doi.
O surpriză ar fi şi intrarea în top cinci a producătorului italian de soluţii perfuzabile Infomed Fluids, parte din vechea fabrică de stat Sicomed. De altfel, majoritatea multinaţionalelor prezente în ţară au cumpărat vechi fabrici de medicamente deţinute de stat. Polipharma, Laropharm şi doi dintre producătorii de medicamente naturiste din România sunt excepţii de la regulă, ei construind facilităţi de producţie de la zero. Sigur, pentru o companie multinaţională dornică de extindere, fabrica GSK de la Braşov ar fi o achiziţie bună, însă starea în care se regăseşte piaţa farmaceutică locală taie din optimism. Cel mai mare inamic al producătorilor de medicamente e taxa clawback, care continuă să însemne între 15% şi 30% din afacerile acestora şi care i-a pus pe o linie moartă, avertizează Dragoş Damian, preşedintele producătorului clujean Terapia Ranbaxy şi, totodată, al Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România.
Dacă în 2006 se fabricau în România pentru piaţa domestică circa 315 milioane de cutii de medicamente, în 2011 această cifră s-a redus la 225 milioane, o scădere colosală, de aproape 30%. „Estimativ, cifra de afaceri pierdută de producători români în acea perioadă este de circa 1,2 miliarde de lei, însemnând implicit şi pierderi pentru bugetul de stat la toate capitolele“, adaugă Damian.
În aceste condiţii, cine ar dori să fie nou venit pe piaţa farma autohtonă sau să se extindă? Nimeni, de aproape cinci ani, ne spun statisticile.
În această perioadă, companiile cu facilităţi de producţie au încercat să îşi rentabilizeze portofoliul astfel încât să nu iasă în pierdere din cauza taxei clawback, să facă faţă importului masiv de medicamente şi să îşi acopere găurile din buget prin exportul masiv, care a cauzat dispariţia unor medicamente din farmacii. Cu multe promisiuni de la autorităţi, Asociaţia Producătorilor Internaţionali de Medicamente ne spune prin vocea noului preşedinte, Oana Martha Igrişan, că „nu există discuţii privind retragerea companiilor de pe piaţă“. Ne amintim totuşi că acelaşi lucru spuneau şi înainte de decizia fulger a GSK, iar impredictibilitatea pieţei nu este deloc atractivă pentru posibili noi investitori.
Click pentru mărire
