nivel de trai identic. Dar transformarile sunt de durata si exista pericolul ca, in rastimp, multi cetateni ai acestor tari sa ramana fara nimic. Capital: Este acesta un pret inerent schimbarii sau au si guvernele partea lor de responsabilitate?Ulrike Guerot: Nu sunt specialista in economia schimbarii, dar pot spune ca ceea ce se intampla, distorsiunile de sistem din toate aceste tari, distorsiuni soldate cu dezechilibre sociale majore, nu au ca sursa aderarea la Uniunea Europeana. In cazul aces
nivel de trai identic. Dar transformarile sunt de durata si exista pericolul ca, in rastimp, multi cetateni ai acestor tari sa ramana fara nimic. Capital: Este acesta un pret inerent schimbarii sau au si guvernele partea lor de responsabilitate?Ulrike Guerot: Nu sunt specialista in economia schimbarii, dar pot spune ca ceea ce se intampla, distorsiunile de sistem din toate aceste tari, distorsiuni soldate cu dezechilibre sociale majore, nu au ca sursa aderarea la Uniunea Europeana. In cazul acestor state discutam despre economie subterana de mari proportii, despre coruptie la nivel inalt, de nerespectarea legilor, de incapacitate de colectare a taxelor. Capital: A privit vreodata Uniunea Europeana aceste distorsiuni ca potentiale surse de contaminare pentru vechile state membre? Ulrike Guerot: Traim intr-o lume in schimbare si ceea ce se intampla in tarile foste comuniste trebuie privit intr-un context mai larg, in contextul globalizarii, al schimbarilor majore. Fenomenul are parti bune si mai putin bune, iar printre cele din urma se numara saracia, bulversarea autoritatii, insecuritatea sociala. In fata statelor membre se afla urmatoarea problema: privim Uniunea Europeana, cu regulile sale, ca pe un amortizor al socului globalizarii sau ca pe o componenta a acesteia. Parerile sunt impartite.Capital: Intrebarea pe care si-o pun romanii, ca viitori membri ai Uniunii Europene, este daca vor beneficia de standardul de civilizatie si de existenta de acolo. Pe de alta parte, cetatenii Uniunii Europene se tem ca nivelul lor de trai va cobori o data cu aderarea Romaniei si Bulgariei. Care dintre aceste pozitii are sanse de materializare?Ulrike Guerot: Este important sa intelegeti ca totul este in schimbare. In Germania, spre exemplu, sistemul asigurarilor sociale, eficient in trecut, acum nu mai face fata numarului de asistati. Acest sistem se va schimba, ceea ce va atrage dupa sine pauperizarea unei parti a populatiei. Vor fi mai multi saraci printre cei care, in ochii cetatenilor din statele foste comuniste, par bogati. Pe de alta parte, dintre acestia din urma apar oameni foarte bogati. Aceste schimbari nu duc spre o egalizare a nivelului de trai, nici spre extreme.Capital: Spuneti ca Uniunea Europeana poate fi un amortizor sau un agent al globalizarii. Cine decide cum va arata lumea in care milioane de romani viseaza sa prospere, dar care le poate oferi o alta realitate decat cea imaginata?Ulrike Guerot: Guvernelor tarilor membre le apartine decizia daca economia sociala de piata este cea mai buna optiune. In Franta, Germania, Italia, Belgia, economia sociala de piata este un concept puternic. Pe de alta parte, noile state membre vin cu o abordare mai degraba anglo-americana a relatiilor de munca si cu o liberalizare accentuata a pietelor. Intr-un fel, Franta si Germania au ramas in urma, daca ne gandim la liberalizarea pietei energiei. Sunt mai putin competitive si din punct de vedere fiscal. Se pune deci problema unei decizii politice si a asumarii responsabilitatii si costurilor. Si se mai pune o problema: nu poti avea un discurs public, pe care mai apoi, prin politica adoptata, sa il contrazici. Uniunea Europeana se afla in acest punct. Daca relaxezi fiscalitatea, nu vei mai putea subventiona invatamantul. Nu poti nici sa le iei oamenilor 50% din venituri sub forma impozitelor, pentru ca apoi sa vii si sa spui ca trebuie sa-si plateasca scoala si asistenta medicala. Capital: Guvernul roman si-a asumat aceasta responsabilitate, adoptand taxa unica tocmai pentru ca tara sa fie competitiva, asa cum spuneti ca Germania nu este. Cu toate acestea, investitorii carora li se adreseaza aceasta masura fiscala se lasa asteptati. Ulrike Guerot: Taxa unica face parte dintr-un ansamblu. Infrastructura, nivelul general al fiscalitatii, credibilitatea, legile si respectarea lor sunt componente la fel de importante ale acestui intreg.
Carte de vizita
Ulrike Guerot, doctor in stiinte politice a Universitatii din Munster, este specialista in politici europene, relatii transatlantice, extindere si integrare. Isi desfasoara activitatea alaturi de Fondul Marshall pentru Germania, iar printre pozitiile ocupate in cariera sa figureaza cea de conducere a unitatii pentru relatii cu UE a Consiliului german pentru relatii externe si cea de membru al Comisiei de politica externa din Bundestag. Este comentator pe probleme europene pentru CNN, BBC si mass-media germana.A fost decorata cu Ordinul de Merit al Republicii Franceze.
UlriKe Guerot despre:
• Extindere
Uniunea Europeana s-a extins mai repede decat s-a integrat politic si economic, de aceea astazi trece printr-o oboseala cronica. Ea se afla acum in fata unei noi runde, care include Romania si Bulgaria, fara ca socul absorbirii in 2004 a zece state central si est-europene sa fi trecut.
• Viitorul Uniunii Europene
Uniunea Europeana este un proiect unic in istorie, nu are ca model Statele Unite ale Americii si nu-l va copia niciodata. Uniunea este in plina transformare, dar, indiferent de cum va arata in viitor, modelul social nu va dispare. In Europa, modelul lumii a III-a a caracterizat pauperizarea celei mai mari parti a populatiei, in favoarea catorva magnati, nu are sanse de reusita.
• Relatiile transatlantice
NATO, prin natura sa, nu vine in intampinarea problemelor Europei. Cand discutam despre crestere economica, prosperitate, atenuarea dezechilibrelor sociale etc., vorbim, evident, despre institutiile Uniunii Europene, nu despre o organizatie proiectata sa faca fata amenintarii globale a terorismului. NATO insusi trebuie sa se reformeze, pentru ca lumea nu este dominata de conflicte armate, ci de probleme economice si sociale.