„Bun îi vinul Ghiurghiuliu…“. Dar şi mult mai puţin, în acest an, ar adăuga viticultorii. Podgoriile suferă din cauza umidităţii excesive, iar producţia de struguri a fost deja compromisă, în proporţie de peste 30%.
Probabil că 2014 va rămâne în istoria viticulturii româneşti ca un an extrem de ploios. Iar ploile nu sunt de bun augur pentru această industrie – la nivelul întregii ţări sunt circa 180.000 de hectare de teren cultivate cu viţă-de-vie, însă mare parte din struguri sunt distruşi de mană. Un exemplu concret: aproape 95% din soiurile de viţă cultivate pe dealurile podgoriei Drăgăşani n-au făcut faţă grindinii care a căzut la jumătatea lui iulie. Dar şi celelalte podgorii cunoscute din ţară suferă din cauza vremii capricioase, care a favorizat apariţia bolilor; producătorii mici şi medii cumulează 40-50% din totalul pieţei de vinuri, estimată la 350 mil. euro. „În 2014, recolta este mai slabă decât în 2013“, confirmă Ioana Micu, directorul executiv al amb Wine, compania care deţine Liliac, o cramă medie. În podişul Transilvaniei, la Batoş şi Lechinţa, austriacul Alfred Michael Beck, proprietarul Cramei Liliac, face vin pe 50 de hectare plantate cu struguri de soiuri nobile. Îniţial, omul de afaceri „avea în plan să investească în păduri. La vie a ajuns întâmplător“, face o paranteză Victor Ciupercă, country manager al amb Holding, care deţine, printre altele, şi amb Wine. Din 2010, de când a cumpărat primele hectare de vie la Batoş, Beck a investit 5,5 mil. euro în acest business (inclusiv cheltuielile operaţionale), capacitatea totală de producţie a cramei lui ajungând în prezent la 250.000 de sticle pe an.
Primele vinuri Liliac au ieşit pe piaţă în 2012. „Am vândut 38.000 de sticle de vin premium din producţia anului anterior. Ne-am adresat, din start, pieţei HoReCa“, precizează Ioana Micu. Anul trecut, în iunie, Crama Liliac a lansat şi vinurile Crepuscul (pentru retail în segmentul medium-high) şi a vândut 78.000 de litri, iar anul acesta, „estimăm că vom vinde 120.000 de litri din producţia anului trecut“, adaugă directorul executiv al amb Wine. În continuare, HoReCa e principalul canal de vânzare al vinurilor cramei – „Suntem prezenţi în aproape 200 de restaurante şi vindem cca. 100.000 de sticle anul acesta. E mult pentru o cramă tânără -, dar şi retailul a ajuns la o contribuţie de aproximativ 30% la cifra de afaceri a companiei, estimată la 800.000 de euro în 2013. Este foarte greu să impui un brand nou pe piaţă (…). Vestea bună este că se simte o migraţie către vinul de calitate. A crescut consumul de vin premium şi în HoReCa şi în retail“, a observat Ioana Micu.
În afară de reţeaua de supermarketuri Mega Image, care vinde deja vinurile Crepuscul, directorul executiv al amb Wine discută o posibilă colaborare şi cu Auchan – „Am îmbuteliat deja 30.000 de sticle de Crepuscul şi, cum cantităţile sunt mai mari decât în anul anterior, vrem să extindem retailul“. Mai mult, compania se pregăteşte să atace şi segmentul vinurilor spumante. „Cel mai probabil, în 2016 vom livra prima producţie de vin spumant premium în HoReCa“, spune Victor Ciupercă. Până atunci însă, admite el, rămâne problema ploilor de anul acesta, care „ne-a «rezolvat» pe toţi“. „La Lechinţa – completează Ioana Micu -, 20% din vie a fost afectată de grindină (…). Ca perioadă de vegetaţie suntem cu 10 zile întârziere faţă de anul trecut“. Ce înseamnă pentru vin un an ploios? În primul rând, o scădere a calităţii vinului (acumulare mai mică în zaharuri, în arome etc). Apropo de calitatea producţiei lui 2014, Micu e rezervată în declaraţii: „E prea devreme să mă pronunţ. Noi obţinem o sticlă de vin pe fiecare butuc de vie. Pentru comparaţie, într-o exploatare masivă poţi obţine şase sau şapte sticle de vin pe fiecare butuc în parte, dar vinurile nu mai au aceeaşi calitate“.
Mult mai sigură de recolta de pe cele circa 30 de hectare de viţă-de-vie proprie este Cristiana Stoica, proprietara Avincis, tot o cramă tânără (este pe piaţă din 2011). „Producția vinurilor noastre este bună calitativ şi în 2014. Cantitativ însă ne așteptăm la volume ceva mai mici (…) condiţiile meteorologice nu au fost, anul acesta, de partea producătorilor de vinuri“, precizează ea; capacitatea maximă de producţie – „pe care nu am atins-o încă“ – este de până la 400.000 de sticle. Vremurile tulburi de acum, dar şi interesul tot mai crescut pentru vinul premium, o face pe proprietara Avincis să vadă „o oportunitate pentru crearea unor vinuri care să facă faţă mai bine posibilităţilor financiare ale consumatorilor, fără însă a diminua standardele de calitate pe care ni le impunem, ca producători premium“. Pentru consum curent, de masă, explică ea, clientul este dispus să plătească „foarte puţin, 5 -15 lei cel mult“, iar pentru o sticlă de vin premium, scoate din buzunar, de regulă, între 30 şi 50 de lei.
Dacă n-ar fi fost vremea capricioasă – „meteorologia joacă un rol major, iar acest aspect nu prea poate fi controlat”-, producători mici-medii, aşa cum este şi Avincis, tot ar fi avut mai multe probleme decât cei mari. „Principala dificultate este lipsa de promovare a culturii vinului. Atât în sitemul HoReCa, cât şi în retail, se promovează doar vinul ieftin, nu vinul bun şi ieftin“, subliniază Cristiana Stoica, care nu uită să amintească nici de lipsa infrastructurii necesare (drumuri, spaţii de cazare, dotări în mediul viticol care să facă posibilă atragerea consumatorului final la crame). Apoi, continuă ea, nu există o politică financiară de sprijin (bănci, nu doar fonduri europene) pentru viticultură, în special în caz de calamităţi naturale. Şi nu în ultimul rând, „la export, vinul românesc se loveşte de lipsa unui brand de ţară adecvat, de absenţa unei acţiuni comune şi coerente a producătorilor, ceea ce face dificilă promovarea vinului premium, cu precădere, în exterior“.
În altă ordine de idei, ploaia de probleme a producătorilor şi producţia slabă de vin ar putea aduce şi preţuri mai mari la raft? „Ar fi cea mai mare greşeală“, e categorică Ioana Micu de la Liliac, în opinia căreia „o eventuală creştere a preţului vinului, cu până la 20% cum se aude, nu este susţinută, ci doar s-ar specula un an de criză“.