În acest moment există o dispută între Consiliul Fiscal și Guvern în ceea ce privește efectele deciziilor incluse în noul Cod fiscal pentru economie. Pe de-o parte Guvernul susține că impactul acestor decizii o să fie pozitiv pentru creșterea economică și nu o să destabilizeze finanțele publice. Pe de altă parte CF prezintă un scenariu în care efectele pozitive nu sunt așa de mari și finanțele publice sunt afectate. Și mai simplu CF estimează venituri la buget mai mici și un impact redus pentru creșterea economică.
Cum apar aceste diferențe? Foarte simplu. Fiecare folosește propria estimare pentru multiplicatorul fiscal. Aici trebuie să spun că ideea de multplicator fiscal este la fel de periculoasă ca aceea de PIB potențial. Aceste variabile nu se pot măsura și astfel depind foarte mult de metoda de estimare, de numărul de observații folosite, de variabilele folosite și mai ales de manipularea statistica a datelor.
Presupunând că există un multiplicator fiscal, acesta măsoară impactul asupra dinamicii PIB dintr-o schimbare de cheltuieli publice sau taxe. Și bineînțeles există mai multe tipuri de multplicator fiscal: multiplicatorul impact, multiplicatorul maxim sau multiplicatorul cumulat. Toate dau rezultate diferite.
Cel mai bun studiu despre multiplicatorul fiscal în România pe care l-am citit eu este scris de Anca Stoian și se numește “The Macroeconomic Effects of Fiscal Policy in Romania”(2012). Studiul este foarte bun în sensul că arată cât de mult depind diferitele tipuri de multiplicator fiscal de metoda de estimare. În tabelul de mai jos sunt câteva metode de estimare. De exemplu, o reducere de taxe are un multiplicator fiscal cumulat pozitiv dacă este estimat cu primele două metode și negativ dacă se folosește metoda 3. Din păcate studiul face aceeași greșeală pe care o fac foarte multe analize de acest gen. Ignora aceste diferențe de estimari și propune soluții de politică economică.
Revenind la discuția noastră diferențele dintre CF și Guvern rezultă din estimarea unui multplicator fiscal diferit. CF foloseste un multiplicator fiscal cu o valoare de 0,4 aproximativ, iar Guvernul un multiplicator fiscal de aproximativ 1. În cazul CF 1 leu cheltuit de guvern aduce în economie 40 de bani, de exemplu. Având în vedere această diferență este normal să existe diferența de opinie. Și este bine că există diferențe de opinie. Dar, și aici este un mare DAR, având în vedere sursa acestor diferențe de opinie discuția tehnică nu trebuie adusă în spațiul public. Multplicatorul fiscal ar trebui folosit în discuțiile de politică economică doar ca un ghid cu foarte multe asterixuri. Aducând discuția pe tărâmul tehnic, modelul meu este mai bun ca modelul tău, uităm un lucru foarte important, rolul Codului fiscal în economie.
Codul fiscal și mai ales o relaxare fiscala care implică reduceri de taxe nu trebuie interpretată contabil și evaluată relativ la finanțele publice. Reducerea de taxe, privatizările, dereglementările, competiția, curs liber, piața fortei de muncă liberă, dreptul la proprietate sunt toate bucăți importante în procesul de construcție al unei economii puternice. Discuția dintre CF și Guvern își are rostul ei dar nu este o discuție în care să fie atrase forțe politice sau partizanii acestora din sectorul privat. Pentru restul economiei contează dacă noul Cod fiscal se potrivește în puzzel-ul pe care tot încercam (sau cel puțin eu sper că încercăm) să îl tot construim de 25 de ani. Iar din punctul meu de vedere 80% din noul Cod fiscal este perfect match cu obiectivul nostru pe termen lung.
Florin Cîțu,
Analist financiar
