Modificări legislative privind combaterea hărțuirii sexuale în România

În ședința de Guvern de joi, Executivul va adopta o Hotărâre de Guvern esențială pentru combaterea hărțuirii sexuale în România, introducând reguli care permit oricărei persoane să depună o plângere pentru hărțuire sexuală fără a fi nevoită să își dezvăluie identitatea.

Această schimbare vine în contextul recentelor scandaluri, cum ar fi cel de la SNSPA, unde profesorul Alfred Bulai a fost acuzat de mai multe studente de comportament inadecvat.

Plângeri anonime din partea victimelor

Conform noii legislații, victimele hărțuirii sexuale vor putea depune plângeri scrise fără a fi necesară semnătura manuscrisă sau indicarea numelui și a datelor de contact.

Aceste plângeri vor fi examinate și tratate în funcție de indicii privind hărțuirea pe motive de sex sau morală. Această măsură este menită să încurajeze raportarea cazurilor de hărțuire, oferind victimelor un nivel suplimentar de protecție și anonimat.

„La articolul 7, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins următorul conținut:

Art 7.

(2* ) Prin derogare de la alineatul (2), victima poate depune o plângere scrisă fără semnătură manuscrisă și dacă aceasta nu conține numele, prenumele, datele de contact ale victimei, ea este examinată și tratată în măsura în care conține indicii de hărțuire pe motive de sex sau hărțuire pe motive de hărțuire de natură morală sau sexuală.”.

Egalitate de șanse și prevenirea discriminării

De asemenea, Guvernul va introduce măsuri pentru a preveni discriminarea pe criterii de sex în câmpul muncii și în mediul educațional. Printre acestea se numără obligativitatea instituțiilor publice și companiilor private de a elabora proceduri interne care să asigure promovarea egalității de șanse și tratament între femei și bărbați.

Aceste măsuri includ formarea continuă și dezvoltarea carierei, organizarea și îmbunătățirea condițiilor de muncă, precum și asigurarea unui tratament egal în ceea ce privește sănătatea și securitatea în muncă.

„(3) În vederea respectării și promovării egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați și în vederea eliminării discriminării directe și indirecte pe criteriul de sex, în câmpul muncii, este necesar ca instituțiile și autoritățile administrației publice centrale și locale, civile și militare, instituțiile de învățământ superior, unitățile de învățământ preuniversitar precum și companiile private să promoveze următoarele măsuri:

a) întocmirea unei procedură interne privind promovarea, inclusiv ocuparea funcțiilor de decizie, a funcțiilor din consiliile de administrație și de supraveghere ale companiilor private;

b) formarea continuă și dezvoltarea carierei;

c) organizarea muncii, condițiile de muncă și mediul de muncă;

d) asigurarea tratamentului egal în ceea ce priveşte sănătatea și securitatea în muncă.

e) conștientizarea și accesarea mijloacelor de protecție pentru victime.”

Combaterea hărțuirii la locul de muncă și în mediul educațional

Noile reglementări impun instituțiilor și companiilor să implementeze un cadru unitar și coerent pentru prevenirea și combaterea hărțuirii și bullying-ului pe criterii de gen. Acest cadru va include modalități de analiză și gestionare a sesizărilor, precum și stabilirea clară a rolurilor și responsabilităților angajatorilor și angajaților în gestionarea acestor cazuri.

De asemenea, vor fi adoptate proceduri pentru sprijinirea victimelor, care includ consiliere specializată și mecanisme preventive pentru a reduce cazurile de hărțuire sau intimidare.

„Art. 6. – Instituțiile și autoritățile administrației publice centrale și locale, civile și militare, instituțiile de învățământ superior, unitățile de învățământ preuniversitar, precum și întreprinderile private sunt obligate să creeze și să implementeze un cadru unitar și coerent în ceea ce privește integrarea dimensiunii de gen, prevenirea, combaterea și gestionarea hărțuirii și bullying-ului pe criterii de gen la locul de muncă, prin introducerea de măsuri care vizează

(a) modalități de analiză, gestionare și tratare a sesizărilor de cazuri de hărțuire și intimidare pe criterii de gen la locul de muncă, în mediul școlar sau universitar;

(b) prevenirea hărțuirii, în urma analizării și soluționării cazului la nivelul angajatorului/instituției

(c) stabilirea rolurilor și responsabilităților atât ale angajatorului/managerului, cât și ale angajaților în acest domeniu.

d) adoptarea unor proceduri care să includă mecanisme de verificare și acordare de sprijin victimei, precum și mecanisme preventive constând în consiliere și orientare specializată pentru persoanele care reclamă hărțuirea sau intimidarea pe criterii de gen.”