Ordonante-fantoma devenite peste noapte litera de lege, norme ce schimba reglementarile in aplicarea carora vin, ordine ministeriale tinute la fereala de ochii publici, legi populiste ramase doar pe hartie - toate acestea compun practica legislativa din ultima vreme.Cabinetul Vasile sare peste calCuprins de febra urgentei, cabinetul Vasile si-a depasit propriile atributii. O serie de ordonante cu importante implicatii pentru economia romaneasca au fost adoptate peste noapte. De unele nu s-a sti
Ordonante-fantoma devenite peste noapte litera de lege, norme ce schimba reglementarile in aplicarea carora vin, ordine ministeriale tinute la fereala de ochii publici, legi populiste ramase doar pe hartie – toate acestea compun practica legislativa din ultima vreme.
Cabinetul Vasile
sare peste cal
Cuprins de febra urgentei, cabinetul Vasile si-a depasit propriile atributii. O serie de ordonante cu importante implicatii pentru economia romaneasca au fost adoptate peste noapte. De unele nu s-a stiut pana la publicarea in Monitorul Oficial. Altele produc isterii sociale, dar, in opinia oficialitatilor, sunt inexistente.
Capital a relatat recent despre o ordonanta-fantoma care a pus pe drumuri mii de salariati, atrasi de mirajul pensionarii anticipate. Zvonul a provocat o adevarata isterie sociala in randul salariatilor mai varstnici, dar pe ministrul muncii si protectiei sociale l-a lasat rece, ca si pe alti reprezentanti ai Guvernului. Membrii cabinetului Vasile nu spun nici da, nici nu. Intr-un soi de „je men fiche-ism premeditat, acestia, pur si simplu, ignora agitatia creata. Dar o ignora cu buna stiinta pentru ca, la o adica, pac cu ordonanta la Monitorul Oficial!
Ordonantele din mai
se coc in septembrie
Nu ar fi prima data cand Guvernul mizeaza pe o asemenea tactica. Despre Ordonanta nr. 127/septembrie 1999, care taie si ultimele facilitati fiscale, s-a auzit inca din mai. In sedinta din 27.05.99, Guvernul aproba majorarea TVA pentru turism, suspenda amortizarea accelerata, sista deducerea ratelor de leasing, ca si alte reduceri de impozite. Ulterior, masurile de inasprire fiscala adoptate in 27 mai au fost trecute sub tacere, ba chiar unii reprezentanti ai Guvernului au lansat vestea ca ordonanta va fi blocata, pe traseul spre oficiosul guvernamental. Surpriza!… La peste trei luni, ordonanta vede lumina tiparului si intra in vigoare.
Abuz de ordonante
de urgenta
Ploaia de Ordonante de urgenta nu este intamplatoare. Are la baza un motiv sigur: Guvernul scapa, prin acestea, de controlul confratilor din Dealul Mitropoliei. Daca in cazul ordonantelor simple, Guvernul trebuie abilitat de Parlament pentru adoptarea lor, prin Legea de abilitare, acest lucru nu se aplica in cazul OUG. Pe de alta parte, legile de abilitare acopera, in practica, doar vacantele parlamentare – lunile ianuarie, iulie, august. Reglementari cu consecinte nefaste pentru mediul economic, cum ar fi introducerea de noi taxe sau majorari de impozite, nu vor aparea nicidecum in aceasta perioada. Cateva exemple: taxele de autorizare pentru producatorii de alcool, tutun, cafea au fost introduse prin OUG nr. 50/98 cu putin inainte de vacanta parlamentara, anume in ajunul Craciunului. OUG nr. 77/1999, completata de o hotarare care inabusa in fasa sistemul compensarilor, a aparut tot in ajun de vacanta parlamentara, in iunie 1999. Un alt exemplu, OUG nr. 127/1999, a iesit la iveala in primele saptamani de la debutul sesiunii de toamna a Parlamentului, desi fusese adoptata cu luni in urma. Exista un revers al acestei tactici, care loveste tot in agentii economici. Spre deosebire de ordonantele simple, OUG intra obligatoriu in dezbaterea organului legislativ, spre aprobare. Unele sunt modificate fundamental, altele sunt anulate, dar efectele lor, produse pana la aparitia legii, raman. Decalajul intre aparitia ordonantei si cea a legii de aprobare este de luni de zile, timp in care Guvernul modifica el insusi acte pe care le-a adoptat anterior. Se ajunge in situatii absurde cand Parlamentul ia in dezbatere spre aprobare (si uneori chiar aproba) ordonante decedate intre timp.
Majoritatea actelor emise de Executiv sunt completate prin norme, regulamente de aplicare sau ordine. Ministrii se folosesc de aceasta portita pentru a promova reglementarile care ii avantajeaza si care scapa controlului majoritatii colegilor de cabinet. O serie de dispozitii nici macar nu sunt facute publice, sub pretextul ca sunt de ordine interioara, desi afecteaza direct activitatea agentilor economici. Un exemplu este situatia asociatului unic al unui SRL, caruia i se refuza angajarea la propria societate. Lipsa unei reglementari publice in acest sens ii determina pe cei de la camerele de munca sa faca ce ii taie capul, sub acoperirea regulamentelor interioare.
Ministerele se mai folosesc si de manevrarea normelor de aplicare la legi. Metodologia fie nu apare la timp, fie nu apare deloc, fie cuprinde un paragraf care ajusteaza prevederea legii, doar atat cat sa o faca inaplicabila. Mai nou, actele Parlamentului sunt pur si simplu ignorate, asa cum s-a intamplat cu Legea nr. 133/1999 privind stimularea intreprinderilor mici si mijlocii, pe care Finantele refuza sa o aplice.
Parlamentarii au luat plasa si cu Legea nr. 130/1999. Proiectul propus de Guvern si aprobat de celelalte Camere includea, sub aparenta unor prevederi inofensive, o aberatie fiscala – fondul de colaborari se impoziteaza ca si cel pentru salarii. Parlamentarii au aprobat cu ochii inchisi, incalcand alte acte in vigoare. Ignoranta Parlamentului cu privire la proiectele de legi pe care le voteaza s-a manifestat si in alte situatii. In acest an au fost create doua agentii pentru IMM cu aceeasi titulatura – una prin ordonanta de guvern, alta prin lege.
Constitutionalitatea actelor normative poate fi atacata la Curtea Constitutionala. Totusi, sunt putine contestatiile admise. Un exemplu este Ordonanta nr. 22/1997 privind administratia publica locala (semnata de Victor Ciorbea), pe care Curtea a respins-o. „Nu erau intrunite conditiile care sa justifice caracterul exceptional, de care depinde legitimitatea ordonantei de urgenta”, precizeaza Lucian Mihai, presedintele Curtii Constitutionale.
Caracterul urgent al adoptarii unei legi este justificat de guvernanti prin boala economiei, care, de la an la an, asteapta reglementari tamaduitoare. Numai ca leacurile administrate pana acum, de diversi vraci, s-au dovedit contrafacute.
Lucian Mihai, presedintele Curtii Constitutionale:
l Ordonantele de urgenta (OUG) sunt supuse in toate cazurile aprobarii ulterioare a Parlamentului. Celelalte ordonante decat cele de urgenta nu trebuie supuse aprobarii Parlamentului decat in mod exceptional, daca legea de abilitare o cere in mod expres. (art. 114 din Constitutie). l Respingerea prin lege a ordonantei nu atrage inlaturarea efectelor juridice produse de aceasta, fiindca ar insemna ca legea actioneaza retroactiv. l OUG poate fi adoptata numai in cazuri exceptionale, in care interventia Guvernului este justificata de interesul public, lezat de caracterul anormal si excesiv al unor situatii. l OUG nu constituie o alternativa la discretia Guvernului, prin care acesta si-ar putea incalca obligatia constitutionala de a asigura reglementarile prin lege, adoptate de Parlament (Decizia Curtii Constitutionale nr. 83/1998).