Este o vorbă care se potriveşte primului an de guvernare USL: ce începe prost se termină şi mai prost.
Un scurt bilanţ al primelor 100 de zile de guvernare USL ar arăta astfel: un scandal politic major, pregătirea defectuoasă a unei privatizări eşuate la Oltchim, blocarea fondurilor europene şi două întâlniri cu mediul de afaceri la camerele de comerţ. Doar două întâlniri în care guvernul Ponta a discutat cu mediul privat agenda sa pentru rezolvarea celei mai importante probleme: economia.
Sunt o fire pragmatică şi aici mă opresc cu bilanţul, adăugând o constatare simplă: dacă ar fi fost pozitiv, s-ar fi simţit în buzunarele românilor. Important e ce trebuie făcut în continuare pentru ca peste șase luni sau un an, când ne vom uita în spate, să nu fie nevoie să spunem aceleaşi lucruri.
Încetarea conflictelor politice. Toţi directorii companiilor multinaţionale primesc rapoarte zilnice sau săptămânale despre evoluţiile din mediului politic. Ei îşi bazează decizii cum ar fi câţi bani să investească în România sau câte locuri de muncă să creeze şi pe evoluţia probabilă a mediului politic. De aceea, e nevoie de linişte politică şi de predictibilitate, după mai bine de un an de conflicte.
Atragerea banilor europeni. Guvernul Ponta s-a plâns că UE ne-a impus condiţii prea drastice şi că birocraţia excesivă omoară iniţiativele pentru a atrage bani europeni. Să spunem că aşa este: atunci „renegociază condiţiile şi pune-te pe treabă“. Ca om de afaceri, văd însă aceeaşi schimbare a regulilor în timpul jocului. Guvernul tocmai a anunţat că autorităţile de management pe fonduri europene de la ministere vor fi desfiinţate pentru următorul exerciţiu bugetar.
Sprijinirea mediul de afaceri autohton. Scriam zilele trecute că firmele cu capital străin, deși au doar 24% din numărul de salariați din economie, realizează 40% din PIB. Cifrele arată că românii, deşi deştepţi, nu se pricep încă să facă afaceri. Schimbarea mentalităţii de a face afaceri în România înseamnă mult mai mult şi începe de pe băncile şcolilor şi universităţilor şi continuă cu sistemul de cercetare. Cum poţi propune un produs nou – fie că este produs de IT, fie o invenţie pentru reducerea consumului de carburant (premiată zilele acestea la Geneva) – şi cum îl faci rentabil ca business. Asta e miza, iar Guvernul trebuie să înţeleagă că, investind în educaţie şi cercetare, investeşte în creşterea economică.
Predictibilitate. Guvernul s-a angajat să aplice o serie de măsuri: reducerea numărului de taxe parafiscale, reducerea CAS pentru angajatori, eliminarea taxelor pentru angajarea în regim part-time a tinerilor sub 25 de ani și a persoanelor peste 55 de ani, investiții majore pentru lucrări publice, reducerea TVA la alimente ş.a.m.d. Foarte bine. Putea să se angajeze la mai mult sau la mai puţin. Ce contează pentru mediul de afaceri este ca acele câteva măsuri asumate să fie puse cu adevărat în practică.
Primul pas pentru Guvern este să treacă în revistă şi să discute soluţiile pe care mediul de afaceri deja le are. Mediul privat nu are nevoie numai de sprijin de la Guvern, ci, în primul rând, de un dialog, astfel încât strategia economică a Guvernului să ţină seamă şi de opinia lor. Oamenii de afaceri au înţeles întotdeauna restricţiile bugetare şi nu vor face niciodată grevă. E timpul ca şi Executivul să înţeleagă că nu poţi relansa economia fără să ţii cont de cei care stau în sala motoarelor.