Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a anunțat joi, 19 ianuarie 2023, că sistemul bancar românesc este mai puțin expus riscurilor decât media europenă.
Sistemul bancar românesc este mai puțin expus riscurilor decât media europenă
Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a declarat joi, 19 ianuarie 2023, într-o conferinţă privind lansarea raportului asupra stabilităţii financiare – decembrie 2022, că indicatorii de risc ai sistemului bancar din România, printre care rata fondurilor proprii, rata creditelor neperformante sau gadul de acoperire cu provizioane, se prezintă mult mai bine decât media europeană.
Un argument în favoarea poziției României este faptul că nu au fost utilizate fonduri publice pentru salvarea băncilor, iar rezolvarea problemelor creditelor neperformante din țara noastră a fost o evoluție pozitivă.
„Noi am avut, în ceea ce priveşte rata fondurilor proprii, de la început, preocuparea de a cere băncilor să fie bine capitalizate pe fondurile proprii. Şi suntem chiar cu o capitalizare mai bună decât media europeană, or fi ţări europene cu o rata fondurilor proprii peste noi, dar suntem pe verde. Mare problemă, în special după criza din 2008 – 2009, au fost creditele neperformante, atât de mare încât putea să dărâme sistemul bancar din România. (…) Rezolvarea problemei creditelor neperformante în România a fost o evoluţie pozitivă, care ne-a salvat de necazuri şi stăm acum chiar mai bine decât media europeană”, a explicat, joi, Mugur Isărescu.
Pe de altă parte, acesta a evidențiat gradul scăzut de intemediere financiară din România, categorie la care țara noastră se află pe ultima poziție din Uniunea Europeană (UE), sub Bulgaria, de aceea a avut o discuție pe acest subiect cu Banca Mondială.
„Nu avem nevoie de dezvoltare, nu avem nevoie de bani, întreprinderile românești nu au nevoie de credit bancar?”, a înrebat retoric Mugur Isărescu.
„O explicație este că o bună parte din economie se finanțează direct din exterior. Să privim cu atenție datoria externă a României. Datoria privată este foarte mare. O parte din datoria privată este rezultată din faptul că mulți nu se împrumută din interior, iar în statistică cele din exterior apar în datoria externă”, a adăugat el.
O mare parte din firmele românești sunt subcapitalizate sau chiar au capitaluri negative
Potrivit spuselor sale, o mare parte din firmele românești sunt subcapitalizate sau chiar cu capitaluri negative, iar „dacă un bancher dă un credit unei societăți cu capital negativ, nu e chiar penal, dar nici departe”, ci înseamnă că „dă niște bani cuiva care știe de la început că nu are cum să-i dea înapoi”.
„Haideţi, domnule guvernator, că băncile astea din România suflă şi în iaurt. Păi, ce să facă domnu’, i-am spus. Dacă un bancher dă un credit unei societăţi cu capital negativ, nu e chiar penal, dar nici departe. Înseamnă că dă bani cuiva care ştie de la început că nu are de unde să dea înapoi, nu are nicio garanţie. Dar au şi ei dreptate, cei care zic despre prietenii noştri, bancherii comerciali. (…)
Dacă dai credite numai cu garanţii imobiliare şi nu reuşeşti să îţi creezi o echipă care să finanţeze businessul, garanţie mai bună decât un business care să fie fluid, nu prea poţi să găseşti. Pentru credit pe bază de analiză bilanţieră şi în baza planurilor de afaceri trebuie şi expertiză, trebuie şi încredere. Încrederea este esenţială în sectorul bancar. Altfel, vine direcţia noastră de supraveghere şi îl trage de urechi. Pe ce bază ai dat creditul ăsta, mai ales dacă el devine neperformant”, a afirmat Mugur Isărescu.
Potrivit lui Eugen Rădulescu, directorul direcţiei de stabilitate financiară din cadrul BNR, contextul macro-financiar local este afectat de un nivel ridicat al incertitudinii globale și de tensionarea echilibrelor economice pe plan intern. Astfel că un risc economic sever este indus de contextul crizei energetice și al războiului din Ucraina. Un risc sistemic ridicat este deteriorarea echilibrelor macroeconomicee interne, inclusiv ca urmare a evoluțiilor geopolitice. Un alt risc ridicat îl reprezintă înârzierea reformelor și a absorbției fondurilor europene, în special prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Potrivit spuselor sale, un risc sistemic moderat îl reprezintă riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental. Alte vulnerabilități structurale la adresa satbilității financiar bancare sunt disciplina scăzută la plată în economie și vulnerabilitățile din bilanțul firmelor, alături de problema demografică și de schimbările climatice.