Un număr record de patente pentru medicamente vor expira în următorii ani, ceea ce va determina o reducere de preţ a produselor respective cu până la 85%. Între timp, guvernele adoptă măsuri de liberalizare a pieţei, favorizând producătorii de medicamente generice. „Dacă ai de ales între o pastilă roşie şi una albastră, iar cea albastră costă de două ori mai puţin decât cea roşie şi are acelaşi effect, de ce să nu plăteşti jumătate de preţ şi să te îns
Un număr record de patente pentru medicamente vor expira în următorii ani, ceea ce va determina o reducere de preţ a produselor respective cu până la 85%. Între timp, guvernele adoptă măsuri de liberalizare a pieţei, favorizând producătorii de medicamente generice.
„Dacă ai de ales între o pastilă roşie şi una albastră, iar cea albastră costă de două ori mai puţin decât cea roşie şi are acelaşi effect, de ce să nu plăteşti jumătate de preţ şi să te însănătoşeşti?”, s-a întrebat Barack Obama într-o conferinţă care anunţa reconfigurarea pieţei de farmaceutice. Atât în Uniunea Europeană, cât şi în Statele Unite ale Americii, cadrul legislativ se va modifica astfel încât să fie eliminate practicile anti-competitive devenite deja tradiţionale în industria farmaceutică. Din Japonia până în Germania, guvernele iau măsuri pentru liberalizarea pieţei de medicamente, lovind în medicamentele patentate în favoarea celor generice.
Măsuri de liberalizare a pieţei
Una dintre cele mai drastice măsuri este reprezentată de interzicerea unei practici vechi a companiilor care deţin patentele pentru medicamente, şi anume „pay-for-delay”. Adică plăţi către producătorii de medicamente generice în scopul amânării lansării pe piaţă a unor copii mai ieftine ale produselor lor. „Pay-for-delay” este considerată de către Departamentul Juridic al Statelor Unite ale Americii o ameninţare pentru economia liberă. Comisia Federală de Comerţ estimează aceste practici îi costă pe americani 3,5 miliarde de dolari pe an.
Din calculele Comisiei Europene reiese că medicamentele generice apar pe piaţă după aproximativ 7 luni de la expirarea patentului, această întârziere costându-i pe consumatorii comunitari peste 4,3 miliarde de euro pe an. Autorităţile din domeniul reglementărilor competiţionale vor să oprească nu doar înţelegerile de tipul „pay-for-delay”, ci şi alte „tactici murdare” adoptate de firmele mari, cum ar fi obţinerea a sute de patente pentru un singur medicament pentru a descuraja firmele mici. Neelie Kroes, comisar UE în domeniul competiţiei, spune că „e ceva putred în industria aceasta” şi că urmează să fie adoptate o serie de măsuri în acest sens.
Jumătate dintre medicamente pierd patentul în câţiva ani
Numeroase patente pentru medicamente vor expira în următorii ani. Medicamentele vor putea fi produse de oricine, rebranduite şi lansate pe piaţă cu preţuri mult mai mici. Unul dintre motivele pentru care Aspirina se găseşte la o mare varietate de preţuri este tocmai faptul că avem de-a face cu aceeaşi formulă chimică în zeci de produse diferite, branduite cât mai original pentru a atrage un public cât mai numeros.
Pharma, o firmă americană de consultanţă în domeniu, estimează că 50% din medicamentele patentate care vor fi vândute peste tot în lume în 2009 îşi vor pierde patentul în câţiva ani. Numai în 2010, industria va înregistra pierderi de peste 15% din această cauză. În general, când un medicament îşi pierde patentul şi poate fi produs de oricine, preţul îi scade cu până la 85% într-un an.
Loialitatea faţă de brand funcţionează şi în cazul medicamentelor
O găselniţă a companiilor internaţionale pentru a-şi menţine profitul constant este branduirea medicamentelor generice pe care le vând la un preţ ridicat. Chiar dacă pare iraţional, loialitatea faţă de brand ajută marile companii să-şi păstreze peste 50% din cota de piaţă după ce pierd patentul unui produs. Alte giganţi farmaceutici au mers până într-acolo încât au cumpărat firmele mici producătoare de medicamente generice.
Conform studiilor făcute de IMS Health, o altă firmă de consultanţă, cele mai mari şapte pieţe de medicamente emergente vor aduce mai mult de jumătate din vânzările din acest an. Până în 2012, nouă dintre primele 20 de astfel de pieţe vor deveni economii emergente. Sandoz, o companie elveţiană producătoare de medicamente generice, a raportat deja o creştere a vânzărilor în şase astfel de pieţe de 14% în prima jumătate a anului, în timp ce vânzările din Europa au crescut cu doar 3%.
Vechii duşmani se aliază
„Prin asociere cu micii producători de produse generice, multinaţionalele pot câştiga acces la clasa mijlocie prin branduirea şi marketarea medicamentelor”, spune Satish Reddy, directorul unei firme de medicamente generice din India, Dr Reddy’s Laboratories. Argumentele sale au avut impact asupra unei companii gigant britanice, GlaxoSmithKline (GSK), care a semnat un contract în luna iunie cu Dr. Reddy’s. Astfel, va beneficia de un portofoliu de medicamente pe care GSK le va vinde rebranduite în multe ţări europene. Luna trecută GKS a cumpărat 16% din Aspen, o firmă producătoare de generice din Africa. „Această strategie nouă are ca scop construirea unor portofolii noi de medicamente de înaltă calitate branduite”, a declarat Abbas Hussain, de la GSK, pentru „The Economist”.
La începutul anului, compania franceză Sanofi-Aventis a cumpărat Medlez, cel mai mare producător de generice din Brazilia, şi Zentiva, un alt mare producător din Europa de est. Cel mai surprinzător „deal” a avut însă loc între Pfizer şi două firme indiene, Claris LifeSciences şi Aurobindo. „Medicamentele generice nu mai sunt considerate duşmanii farmaciei inovative”, este noua deviză a companiilor care până de curând strâmbau din nas la vechile formule chimice consacrate, în goana după „produsul revoluţionar”.
Cu toate acestea, companiile se tem că guvernele vor lua în continuare măsuri de reducere a preţurilor medicamentelor. Dar chiar şi în aceste condiţii, nu trebuie să dispere, e de părere Charles-Andre Brouwers, de la Boston Consulting Group. În multe zone consumatorii plătesc medicamentele din bugetul personal, şi nu pe bază de compensaţie de la stat. Loialitatea lor faţă de brand este suficient de puternică pentru a le permite companiilor să menţină preţuri ridicate. „Secretul în această industrie este că pacienţii care iau o pastilă roşie au mari rezerve să le schimbe pe unele albastre”, a răspuns ironic declaraţiei preşedintelui Obama.
Cum funcţionează patentul?
Când o companie farmaceutică dezvoltă un medicament nou, are pentru o perioadă drepturi exclusive de producţie. Alte firme pot începe producţia unui medicament generic în momentul în care patentul expiră. Durata unui patent este de câţiva ani, dar diferă nu doar de la o ţară la alta, ci şi de la un medicament la altul, şi nu poate fi reînnoit odată ce expiră.
O nouă versiune a produsului respectiv la care se mai adaugă ingrediente poate fi patentată, dar asta ar presupune noi teste clinice şi nu ar opri firmele mici să producă medicamentul respectiv în versiunea originală. Deşi produsele fără patent sunt mult mai ieftine, acestea se confruntă cu scepticismul medicilor, care au tendinţa să recomande produsul de la compania care l-a lansat, mai ales că de cele mai multe ori se schimbă denumirea.
Printre medicamentele care vor rămâne fără patent în 2009 se numără antidepresivul Lamictal şi analgezicul pentru migrene Initrex, produse de GSK, şi care din această lună vor fi clonate în Dr. Reddy’s Laboratories. Patentul Valtrex, un remediu de suces împotriva herpesului simplex, va expira la începutul anului viitor.
DETALII:
Vezi aici Lista medicamentelor al căror patent expiră între 2007 şi 2009.