Guvernele au evidentă nevoie de arme propagandistice: “Capitalul” lui Piketty, idioții utili și politica distrugerii

Cartea lui Thomas Piketty, „Capital in the Twenty-First Century” a ajuns un hit: mass media progresistă o aplaudă, analiștii o discută pe forumuri și în conferințe, unii considerând-o chiar cea mai importantă carte a secolului XXI. O carte pe care politicienii socialiști de pretutindeni o așteptau de multă vreme. Pare să fi sosit în sfârșit momentul mult așteptat de unul din profesorii mei din facultate, acela în care un nou Keynes a apărut și ne va trece de mânuță strada problemelor economice.

Ce spune Piketty?

Piketty spune că asistăm de decenii la un proces de polarizare socială: bogații obțin venituri din ce în ce mai mari, săracii nu țin pasul. De fapt, această inegalitate în creștere este produsul firesc al capitalismului, fiind caracteristică secolului al XIX-lea și începutului de secol XX (adică perioadei de înflorire a capitalismului). Doar cele două războaie mondiale și politicile socialiste confiscatorii puse în aplicare în timpul și după încheierea lor au stabilizat situația. Ulterior, când măsurile redistribuționiste au fost anulate, polarizarea socială și-a reluat trendul ascendent.

De unde vine această evoluție asimetrică a veniturilor în societate? Din remunerarea diferită a factorilor de producție. Muncitorul trăiește din salariu; capitalistul trăiește din randamentul capitalului. Cei care acumulează capital ajung să își sporească avuția, conform zicalei “Dacă ești sărac, trebuie să muncești pentru bani; dacă ești bogat, atunci banii muncesc pentru tine.”

Cum randamentul capitalului depășește rata creșterii economice, adică a veniturilor (r > g), rezultă că salariile vor crește mereu mai încet decât câștigul posesorilor de capital, iar distribuția avuției în societate va fi din ce în ce mai inegală pe timp ce trece.

CITEŞTE ANALIZA INTEGRALĂ, AICI