În 2022, datoria publică globală a atins nivelul record de 92.000 de miliarde de dolari, din cauză că guvernele s-au împrumutat pentru a face față crizelor, precum pandemia. Această situație se resimte cel mai mult în țările în curs de dezvoltare, potrivit unui raport publicat de Organizația Națiunilor Unite miercuri, pe 12 iulie.
Datoria publică globală este în prezent de cinci ori mai mare față de ultimele decenii depăşind ritmul de creştere al economiei, PIB-ul înregistrând doar o triplare din 2002, se arată în raportul publicat înaintea reuniunii miniştrilor de Finanţe din G20 (14-18 iulie).
„Pieţele par să nu fie afectate – încă – dar oamenii sunt. Unele din cele mai sărace ţări din lume sunt forţate să aleagă între achitarea datoriilor sau slujirea poporului”, a declarat în fața jurnaliștilor Antonio Guterres, secretarul general al ONU.
Datoria publică globală a atins un nivel record
Ţările în curs de dezvoltare deţin aproape 30% din datoria publică globală, 70% din acestea fiind reprezentate de China, India şi Brazilia. Totodată, 59 de ţări în curs de dezvoltare se confruntă cu un nivel al datoriei ca procent din PIB de peste 60%, ceea ce indică un nivel ridicat al datoriei.
„Datoria reprezintă o povară semnificativă pentru ţările în curs de dezvoltare, din cauza accesului limitat la finanţare, a creşterii costurilor de împrumut, a deprecierii valutelor şi a încetinirii creşterii economice”, se mai arată în raport, potrivit Reuters.
De asemenea, arhitectura financiară internaţională a făcut accesul la finanţare pentru ţările în curs de dezvoltare atât inadecvat, cât şi scump, în contextul în care plăţile nete ale dobânzilor datoriei depăşesc 10% din venituri în cazul a 50 de economii emergente.
Potrivit ONU, creditorii multilaterali ar trebui să-şi extindă finanţarea, adoptând măsuri precum suspendarea temporară a penalităţilor (cum a făcut FMI) şi să sporească accesul la finanţare pentru ţările care se confruntă cu o criză a datoriei.
În raport se mai precizează că este necesar și un mecanism de reeşalonare a datoriei „pentru a rezolva progresele lente înregistrate în cadrul comun G20”. Nu se dau însă detalii privind modul de funcţionare a mecanismului.
Creditorii oficiali şi G20 au adoptat în octombrie 2020 un cadrul comun privind datoriile, cu scopul de a include şi ţările care nu sunt membre ale clubului de la Paris, cum ar fi China, în legislaţia privind atenuarea poverii datoriei.
Țările în curs de dezvoltare se află într-o criză a datoriilor
Majoritatea țărilor în curs de dezvoltare, cu venituri mici, se află acum fie într-o criză a datoriilor, fie cu un pas mai aproape. Între timp, este de așteptat ca cele două mari economii ale lumii, SUA și China, să înregistreze o creștere a datoriei publice la niveluri mai ridicate decât înainte de pandemie, arată o analiză Al Jazeera.
Ghana și Sri Lanka au intrat în incapacitate de plată în 2022, la doi ani după Zambia. Pakistanul și Egiptul sunt și ele în pragul unui default. Pe 30 iunie, Pakistanul a obținut un acord de finanțare de 3 miliarde de dolari cu Fondul Monetar Internațional, promițându-i se un ajutor pe termen scurt.