Guvernul a amânat închiderea grupurilor energetice Rovinari 3 şi Turceni 7 până anul viitor

Guvernul României

SURSA FOTO: Dreamstime

Guvernul României a aprobat miercuri, 28 decembrie 2022, amânarea până la data de 1 octombrie 2023 a închiderii grupurilor energetice pe bază de lignit Rovinari 3 şi Turceni 7 şi a exploatărilor miniere aferente lor, aparţinând Societăţii Complexul Energetic Oltenia S.A.

Guvernul României a amânat închiderea grupurilor energetice pe bază de lignit Rovinari 3 şi Turceni 7 cu nouă luni de zile

Guvernul României a aprobat miercuri, 28 decembrie 2022, amânarea până la data de 1 octombrie 2023 a închiderii grupurilor energetice pe bază de lignit Rovinari 3 şi Turceni 7 şi a exploatărilor miniere aferente lor, aparţinând Societăţii Complexul Energetic Oltenia S.A.

„Prin actul normativ s-a aprobat amânarea închiderii grupurilor energetice pe bază de lignit Rovinari 3 (330 MW) şi Turceni 7 (330 MW) şi a exploatărilor miniere aferente acestora aparţinând Societăţii Complexul Energetic Oltenia S.A., pentru a nu pune în pericol buna funcţionare a Sistemului Electroenergetic Naţional”, scrie într-un comunicat de presă emis de către Guvernul României.

Potrivit actului normativ, se aprobă amânarea până la data de 1 octombrie 2023 a închiderii a 660 MW de capacităţi de producere a energiei electrice pe bază de lignit prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă nr.108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.334/2022 şi a exploatărilor miniere aferente lor.

„Decizia a fost luată potrivit prevederilor Legii nr.334/2022 care precizează că în situaţie de criză energetică, Guvernul României, la propunerea Ministerului Energiei, poate, prin hotărâre, să aprobe amânarea închiderii unor capacităţi energetice cu funcţionare pe cărbune şi a exploatărilor miniere aferente sau repornirea grupurilor energetice închise şi a exploatărilor miniere aferente, cu respectarea legislaţiei de mediu şi a termenului de finalizare a decarbonizării sectorului energetic prevăzut la art. 3 şi în corelare cu măsurile cuprinse în planurile de urgenţă aferente sectorului energetic”, scrie sursa citată anterior.

Guvernul României a luat această decizie în contextul în care țara noastră se confruntă cu o criză energetică cauzată de efectele războiului din Ucraina, criză care a condus la eliminarea unor surse de aprovizionare a statelor membre ale Uniunii Europene, precum cele din Federația Rusă.

„În situaţie de criză energetică, Guvernul României, la propunerea Ministerului Energiei, poate, prin hotărâre, să aprobe amânarea închiderii unor capacităţi energetice cu funcţionare pe cărbune şi a exploatărilor miniere aferente sau repornirea grupurilor energetice închise şi a exploatărilor miniere aferente, cu respectarea legislaţiei de mediu şi a termenului de finalizare a decarbonizării sectorului energetic prevăzut la art. 3 şi în corelare cu măsurile cuprinse în planurile de urgenţă aferente sectorului energetic”, scrie în Ordonanţa de Urgenţă (OUG) nr. 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic.

Vă amintim că proiectul de Hotărâre de Guvern (HG) a fost pus în dezbatere publică de Ministerul Energiei.

Închiderea capacităţilor de cărbune nu poate fi făcută fără investiţiile pe gaz

În altă ordine de idei, vă amintim că Elena Popescu, reprezentant al Ministerului Energiei, Direcţia Generală Politici Energetice şi Green Deal, a explicat anterior că închiderea capacităţilor de cărbune nu poate fi făcută fără a avea cel puţin investiţiile pe gaz pe care le avem preconizate.

„Nu facem în totalitate înlocuirea cărbunelui cu gaz. Avem 1.300 de MW şi închidem 4.950 de MW până în 2.030. Deci, este o comparaţie total nejustificată. Ce înlocuim? Închidem cărbunele şi îl înlocuim cu nişte capacităţi de gaz care pot avea rol şi de back-up la regenerabile, dar va fi o creştere mare a ponderii surselor regenerabile de energie. Lucrăm la strategia de hidrogen.

Poate nu ştiţi că în PNRR există acest jalon: elaborarea strategiei de hidrogen, la care am început să lucrăm. Deci, pot să vă asigur că nu suntem chiar aşa excluşi din discursul european. Într-adevăr, suntem întârziaţi cu multe investiţii. Dacă aveam acele investiţii despre care vorbeaţi, Tarniţa şi 3 şi 4 de la Cernavodă – era extraordinar acum. Nu am fi avut probleme nici pentru Moldova.

Mergem în direcţia care trebuie, numai că despre ce am vorbit am justificat de ce nu merge, de ce nu le închidem ireversibil, total şi pentru totdeauna capacităţile acum, deşi ele sunt trecute în calendarul din planul de restructurare şi care a fost iniţial în ordonanţa de urgenţă. Ne luăm totuşi o marjă de prudenţă să vedem cum trecem iarna aceasta. Şi-o iau toate statele membre. Discursul este în linie cu ce se întâmplă la nivel european”, a declarat, recent, Elena Popescu.