”Va fi o lege prin care aceste contribuţii vor fi transferate angajatului, iar angajatorul va trebui să păstreze un anumit nivel al salariului brut (…) Am făcut menţiunea că şi astăzi angajatorul din mediul privat poate decide să modifice contractul de muncă şi să diminueze sau să crească, după propria negociere cu angajatul această valoare salarială. Totodată, am făcut menţiunea că, după ce se va realiza această măsură legislativă, va fi introdusă şi o măsură tranzitorie care va obliga, practic, angajatorul, chiar şi cel din mediul privat, să menţină un anumit nivel al salariului brut”, a declarat Ionuţ Mişa, după audierea sa în cadrul Comisiei economice a Senatului, potrivit Mediafax.
Întrebat cum poate fi obligat un agent privat să menţină nivelul salariului brut, el a mai spus că va fi o dispoziţie legislativă prin care se va stabili ce va include salariul brut, inclusiv că va cuprinde celelalte sarcini fiscale pe care le plăteşte în prezent un angajator pentru un angajat.
”Vreau să fac menţiunea foarte clară că nu îi va creşte (angajatorului – n.red) costul cu forţa de muncă absolut deloc. Deci pentru toţi angajatorii, atât din sectorul privat, cât şi din cel de stat, sarcina fiscală practic costul pe care el îl are cu un angajat în relaţia cu statul va fi exact aceeaşi. Va fi o decizie a lui ulterioară dacă, aşa cum am mai spus, poate să renegocieze contractul şi să decidă să dea mai puţin sau mai mult. Angajatorul nu va plăti niciun leu în plus pentru un angajat”, a adăugat ministrul Finanţelor.
Măsura nu va implica creşterea cheltuielilor salariale pentru angajator, ci doar uniformizarea salariului brut cu totalul cheltuielilor aferente unui salariu. Însă această variantă ridică multe semne de întrebare cu privire la constituţionalitatea ei, respectiv dacă o terţă parte, statul în acest caz, poate interveni într-un contract bilateral în derulare. „Decizia este probabil ceva mai uşor de pus în practică în sectorul bugetar, însă este discutabil dacă şi în ce manieră poate fi obligatorie pentru mediul privat“, explică Raluca Bontaş, partener Global Employer Services Deloitte România.
De anul viitor, contribuţiile sociale vor fi datorate exclusiv de angajat, cu reţinere la sursă, iar plata efectivă va fi în sarcina angajatorului. Ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, a precizat că, în paralel, vor mai intra în vigoare alte două măsuri, respectiv reducerea contribuţiilor de la 39,2% la 35% şi scăderea impozitului pe venit de la 16% la 10%. Ca să fie mai clar mecanismul actual şi cel care se va aplica de anul viitor, e nevoie de un exemplu. La un salariu brut de 3.000 de lei, astăzi este impozitat atât angajatorul (total 23%) cât şi angajatul (16,5% total contribuţii plus 16% impozit pe venit). Astfel, contribuţia angajatorului este de 690 de lei pe lună, raportat la suma de mai sus. În sarcina angajatului, sunt plăţi de 975 de lei. Salariul net este de 2.105 lei, iar costurile totale ale angajatorului sunt de 3.690 de lei. De anul viitor, sarcina plăţii contribuţiilor nu va mai fi defalcată. Angajatul va plăti în total 35%, respectiv, în cazul exemplului de mai sus, 1.050 de lei. Din netul impozabil rămas, respectiv 1.950 de lei, se scad 10% reprezentând impozitul pe venit. Asta înseamnă că leafa în mână va suferi o scădere semnificativă, şi va ajunge la 1.755 de lei, dacă angajatorul va refuza să calculeze dările la stat în funcţie de costul total pe care l-a avut în 2016 cu salariul (respectiv 3.690 de lei).