Guvernul a aprobat, în şedinţa de luni, cea de-a treia rectificare bugetară din 2020, care majorează deficitul bugetar la 9,1% din Produsul Intern Brut, de la 8,6% din PIB estimat anterior.

La rectificarea aprobată luni a fost avută în vedere o contracţie economică de 4,2%.

PIB nominal de 1.050 miliarde lei

„În şedinţa de Guvern de astăzi a fost aprobată cea de-a treia rectificare pe anul 2020. Prin această rectificare, deficitul bugetar pentru anul 2020 a fost majorat la 9,1% din PIB, respectiv 96 de miliarde de lei, construit pe o contracţie economică de 4,2% şi un PIB nominal de 1.050 miliarde lei.

Deficitul bugetului general consolidat se majorează cu 5 miliarde de lei, din care 4,2 miliarde de lei provin din diminuarea veniturilor bugetului general consolidat şi 0,8 miliarde prin majorarea cheltuielilor bugetului general consolidat”, a anunţat ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, la Palatul Victoria, într-un briefing de presă după şedinţa Executivului.

Veniturile bugetului general consolidat sunt estimate la valoarea de 337,8 miliarde de lei, respectiv 32,2% din PIB, din care 298,3 miliarde de lei (28,4% din PIB) venituri din economie şi 39,5 miliarde de lei (3,8% din PIB) fonduri externe nerambursabile.

Cheltuielile sunt estimate la valoarea de 433,8 miliarde de lei, respectiv 41,3% din PIB.

Bugetul Ministerului Sănătăţii a fost suplimentat

Potrivit ministrului Finanţelor, bugetul Ministerului Sănătăţii a fost suplimentat cu suma de un miliard de lei la rectificare. Acesta a precizat, totodată că au fost aprobaţi şi banii cu care România contribuie la instrumentul financiar al UE privind refinanţarea producătorilor de vaccinuri împotriva covid, astfel încât România să aibă acces la aceste vaccinuri.

„Principalele suplimentări la bugetele ministerelor: un miliard de lei pentru Ministerul Sănătăţii, un miliard pentru plata facturilor aferente proiectelor finanţate din Programul Naţional Dezvoltare Locală PNDL, 1,1 miliarde de lei subvenţiile în agricultură din fonduri externe nerambursabile, 160 de milioane de lei pentru despăgubirea producătorilor agricoli din sectorul vegetal afectaţi de secetă şi pentru sprijinul la motorina utilizată în agricultură, 179 milioane de lei la Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, din care 130 de milioane de lei pentru participarea la capitalul social al operatorilor economici aflaţi sub autoritatea ministerului şi 49 de milioane de lei pentru derularea proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020. 1,2 miliarde de lei suplimentarea fondului de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului şi 567 de milioane de lei reprezentând contribuţia la Bugetul UE şi suplimentarea fondului instrumentului financiar pentru sprijin de urgenţă în vederea refinanţării producătorilor de vaccinuri SarsCov2 din portofoliul Comisiei Europene pentru a se asigura accesul României la vaccinuri”, a menţionat ministrul Finanţelor.

Asigurarea plăţilor despăgubirilor CEDO

Florin Cîţu a explicat că principalele modificări faţă de cifrele anunţate săptămâna trecută de Ministerul Finanţelor sunt transferul a 49 de milioane de lei către Ministerul Transporturilor şi economia de 134 de milioane de lei realizată în bugetul Ministerului Finanţelor.

„S-au mai schimbat realocări de sume în interiorul ministerelor şi ne-am asigurat la Ministerul Transporturilor că există banii pentru continuarea programului de investiţii pe fonduri europene, cei 49 de milioane de lei.

De asemenea, s-au asigurat economii la Ministerul Finanţelor Publice, în special la cheltuieli de personal, de 80 de milioane de lei, realizându-se realocări în interiorul bugetului pentru asigurarea plăţilor despăgubirilor CEDO.

Deci de la bugetul iniţial al Ministerului Finanţelor Publice am realizat economii pe cheltuieli de personal de 134 de milioane de lei în urma reorganizării şi modului de muncă telemuncă.

La Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat – o influenţă pozitivă de aproximativ 1,8 miliarde de lei, asigurându-se sumele pentru plata pensiilor majorate şi recalculate cât şi pentru plata măsurilor active aprobate pentru combaterea efectelor negative ale pandemiei de covid: şomajul tehnic, măsura de 41,5%, munca flexibilă”, adăugat ministrul Finanţelor.