Guvernul a aprobat, joi, nomenclatorul programelor de studii universitare pentru anul de învăţământ 2023 – 2024, fiind înfiinţate cinci specializări având în vedere cererile de pe piaţa forţei de muncă, a anunţat purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Cărbunaru.

Nomenclatorul programelor de studii universitare, aprobat

„La iniţierea Ministerului Educaţiei, a fost aprobată hotărârea de guvern care aprobă nomenclatorul domeniilor şi specializărilor/programelor de studii universitare şi structura instituţiilor de învăţământ superior pentru anul universitar 2023 – 2024.

Prin această actualizare se vor înfiinţa cinci specializări sau programe de studii universitare noi care duc la obţinerea de competenţe cerute de piaţa forţei de muncă. Se înfiinţează şi ramura de ştiinţă, domeniul de studii universitare de doctorat, masterat/domeniul de licenţă – Ştiinţe aplicate, cu specializarea Ştiinţe aplicate în criminalistică, în cadrul domeniului fundamental Matematică şi ştiinţe ale naturii”, a precizat Cărbunaru, după şedinţa de Guvern.

Potrivit notei de fundamentare, noi specializări universitare sunt Ingineria materialelor metalice, Operaţiuni de intelligence, Chimie alimentară, Calculul structurilor mecanică.

Dan Cărbunaru a menţionat că, la nivel naţional, funcţionează 53 de instituţii de învăţământ superior de stat care cuprind 2.175 de specializări sau programe.

Guvernul a aprobat, tot la iniţiativa a Ministerului Educaţiei, şi hotărârea de guvern privind domeniile şi programele de studii universitar de master acreditate şi numărul maxim de studenţi care vor putea fi şcolarizaţi în anul universitar 2023 – 2024.

„A fost diminuată capacitatea de şcolarizare cu 2.470 de locuri pentru 32 de domenii de studii universitare de master şi au fost efectuate o serie de alte modificări în structura acestor programe”, a precizat Cărbunaru.

Sute de amendamente la legile Educației

Pe de altă parte, amintim că, în ceea ce privește legile Educaţiei, marți au fost despuse peste 200 de amendamente din partea parlamentarii USR din Comisiile de învăţământ. Potrivit iniţiatorilor, în forma actuală, legile Educaţiei nu fac nicio reformă, sunt doar o invitaţie la resemnare şi o confirmare a faptului că PSD şi PNL nu doresc investiţii în Educaţie, ci doar economie de respect şi de resurse.

„Am identificat o serie de 26 de „linii roşii” care, rămase nerezolvate, lasă România în continuare abandonată, fără să putem vorbi despre o reformă autentică în domeniul educaţiei”, a declarat senatorul Ştefan Pălărie.

Cei din USR vor prioritizarea educaţiei ca domeniu strategic prin finanţare adecvată, context în care educaţia trebuie să fie deasupra jocului politic. Potrivit amendamentului, orice viitor ministru al Educaţiei ar trebui să-şi piardă funcţia dacă educaţia nu obţine 15% din cheltuielile bugetului general consolidat, procent prevăzut de lege.