Luni, pe data de 18 decembrie, reprezentanții Ministerului Educației au anunțat că Guvernul a aprobat creșterea alocării bugetare de peste 250.000 de lei, pentru dezvoltarea învățământului dual. La noi în țară, urmează să existe 29 de campusuri pentru învățământ dual în cele opt regiuni de dezvoltare.
Guvernul a aprobat creșterea alocării bugetare pentru dezvoltarea învățământului dual
Potrivit sursei citate, „Guvernul României a aprobat, prin Memorandum, creşterea alocării bugetare cu peste 250 de milioane de euro pentru apelul de proiecte aferent Reformei 4, Investiţiei 6, din componenta de educaţie pe PNRR, privind dezvoltarea consorţiilor regionale şi a campusurilor profesionale integrate”.
„Astfel, vom avea 29 de campusuri de învăţământ dual în toate cele 8 regiuni de dezvoltare ale României!
Prin dezvoltarea acestor campusuri de învăţământ dual vom contribui nu doar la dezvoltarea învăţământului dual, atât de necesar în ţara noastră, ci vom contribui cu toţii la creşterea unor noi generaţii de absolvenţi care vor participa la diversificarea economiei, dată fiind varietatea ridicată de specializări la nivelul proiectelor eligibile pentru finanţare, respectiv: mecanică, electronică, telecomunicaţii, industrie alimentară, industrie hotelieră, tehnică medicală, informatică sau industria de apărare etc”, se mai arată în comunicat.
Reprezentanții Ministerului Educației au adăugat că implementarea învățământului dual „reprezintă o măsură ce va conduce la recredibilizarea semnificativă a rutei educaționale profesionale, reconectând rapid mediul privat la cel universitar”.
Partenerii în dezvoltarea învățământului dual
Potrivit sursei citate, în cadrul parteneriatelor privind dezvoltarea campusurilor de învățământ dual fac parte:
- unități de învățământ preuniversitar,
- unități administrativ-teritoriale,
- instituții de învățământ superior,
- operatori economici care asigură pregătirea practică a elevilor și studenților.
„Pentru prima dată, în România, se vor implementa inclusiv programe la nivel superior (licenţă, master, doctorat profesional), respectiv ISCED 6-8.
Totodată, prin Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, este prevăzută generalizarea învăţământului profesional-dual preuniversitar începând cu anul şcolar 2029 – 2030”, au mai transmis aceștia.
Alte măsuri pentru dezvoltarea învățământului dual
În comunicat se mai menționează și alte măsuri pentru dezvoltarea învățământului dual în România, precum:
- dotarea unităților de învățământ tehnologice cu laboratoare de practică moderne,
- creșterea cuantumului burselor oferite elevilor ce urmează acest tip de învățământ,
- reforma planurilor-cadru și a programelor școlare, astfel încât ele să fie în strânsă legătură cu nevoile actuale ale pieței muncii etc.
Bugetul pe 2024 pentru Ministerul Culturii a primit aviz pozitiv
De asemenea, Raluca Turcan a anunțat că bugetul pe 2024 pentru Ministerul Culturii a primit aviz favorabil din partea comisiilor de specialitate din Parlament.
Proiectul Guvernului propune alocarea la creditele bugetare a sumei de 1,370 miliarde lei, înregistrând o creștere de 12,04% față de anul curent, La creditele de angajament, s-a înregistrat suma de 1,888 miliarde lei, în creștere cu 33,42%.
Raluca Turcan a spus că în 2022, Ministerul Culturii a avut o execuţie bugetară de aproape 99%.
„Aşadar, nu am irosit niciun ban, ci am utilizat cu maximă chibzuinţă fiecare leu din buget. Mai mult, în ultimele şase luni din 2023 am deblocat proiecte de investiţii care trenau de ani de zile, am făcut toate demersurile pentru a onora obligaţii asumate de Minister, care nu fuseseră încă acoperite, am găsit soluţii pentru a stimula sectoarele creative, pentru a menţine instituţiile de cultură alături de publicul lor şi pentru a creşte accesul oamenilor la cultură.
Am convingerea fermă că orice leu folosit pentru cultură nu este un leu cheltuit, ci unul investit şi că acel ‘return on investment’ care nu poate fi cuantificat în cultură cu certitudine, aşa cum se întâmplă cu investiţiile în alt gen de proiecte, înseamnă multiplicarea exponenţială a beneficiului prin aceea că asigură României generaţii viitoare mai educate şi mai instruite şi certitudinea prezervării unui patrimoniu cultural a cărui valoare creşte în timp.
Aşadar, orice majorare a bugetului este binevenită, pentru că ne oferă posibilitatea să deschidem noi căi în abordarea politicilor culturale. De pildă, un obiectiv major este să asigurăm acces la cultură către cât mai mulţi consumatori, din toată ţara, şi să orientăm produsele culturale către tineri”, a declarat ministrul Culturii.
Prioritățile de finanțare pentru anul viitor
Iată care vor fi prioritățile de finanțare în 2024:
- continuarea finanţării programelor şi proiectelor multianuale pentru care ministerul s-a angajat să aloce fonduri;
- 19% din buget este destinat finanţării sectorului cultural independent şi producţiei de film;
- continuarea investiţiilor în patrimoniul construit;
168 milioane lei alocate în buget pentru susţinerea proiectelor derulate prin Institutul Naţional al Patrimoniului şi prin Unitatea de Management a Proiectului;
40 de milioane de lei pentru Cultură
40 milioane lei pentru acţiuni culturale în 2024:
- Programul naţional de achiziţie de carte pentru biblioteci;
- Bienala de Arhitectură de la Veneţia; Programul ACCES; Programul de Festivaluri (Festivalul Naţional de Teatru, Transilvania International Film Festival, Festivalul Internaţional de Teatru Sibiu, Astra Film Festival,Unfinished festival);
- Proiecte culturale prioritare (Târgul de Carte BOOKFEST, Târgul Internaţional de Carte Gaudeamus. Carte de învăţătură, Festivalul internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi (FILIT), Festivalul Internaţional de Poezie Bucureşti, Festivalul Dilema Veche);
- Asigurarea finanţării pentru îndeplinirea jaloanelor din PNRR de către Ministerul Culturii, în calitate de coordonator de reforme şi investiţii;
- Finalizarea proiectelor incluse în Programul Timişoara-Capitală Europeană a Culturii în anul 2023;
- Achiziţie de artă şi achiziţia de bunuri culturale mobile prin exercitarea dreptului de preempţiune;
- Susţinerea proiectelor cu finanţare din fonduri nerambursabile, a Programului Naţional Limes, şi a
- Programul Naţional de finanţare a cercetărilor arheologice sistematice;
Asigurarea sumelor necesare pentru continuarea proiectului privind transportul cărţilor către depozitele legale ale Bibliotecii Naţionale a României din Cluj, Timişoara şi Iaşi – 900.000 lei în 2024; - Creşterea cu 80% faţă de anul trecut a investiţiilor în echipamente şi dotări pentru instituţiile de cultură din ţară.
Posibilitatea de a avansa cu proiectele pentru obiective esențiale, cum ar fi Muzeul de Istorie din București, Teatrul Național și Opera Națională din Cluj, Muzeul „George Enescu” din București și multe altele, este, fără îndoială, un câștig.
„Bugetul include derularea unor proiecte culturale mari şi finanţarea schemelor de sprijin dedicate sectoarelor culturale independente şi producţiei de film, ceea ce va aduce în România investiţii substanţiale. Vom putea investi în achiziţia de artă contemporană şi vom putea derula programul de achiziţie de carte pentru toate bibliotecile din România, ceea ce va reprezenta un sprijin real în încurajarea consumului de carte şi în facilitarea accesului la cultură pentru copii şi tineri”, a adăugat Raluca Turcan.
Bugetul pentru 2024 permite problemei fondurilor dezorganizate ale Bibliotecii Naționale a României
Bugetul pentru anul 2024 permite, în mare măsură, rezolvarea problemei fondurilor dezorganizate ale Bibliotecii Naționale a României, conform declarației ministrului Culturii.
Potrivit Ralucăi Turcan, „pentru instituţiile din subordinea ministerului, adică teatrele, instituţiile de concerte şi spectacole, centrele culturale şi muzeele din toată ţara acest buget prevede o creştere importantă a sumelor pentru investiţii în echipamente şi dotări, lucru absolut esenţial pentru a oferi publicului activităţi culturale de calitate şi dorinţa de a reveni în acele săli de spectacol sau muzee”.
„Bugetul de stat pe anul 2024, în ansamblul lui, este gândit ca un buget pentru dezvoltarea României cu accent pe investiţii, iar strategia pe care o avem pentru domeniul culturii se va înscrie în această linie, în condiţiile alocării pe care o avem la dispoziţie pentru minister şi pentru instituţiile subordonate”, a mai spus ea.
