Conform actului normativ aprobat de Guvern miercuri, termenul „relansare” a fost înlocuit cu „redresare” în denumirea Planului național de relansare și reziliență (PNRR). De asemenea, s-a modificat și structura planului prin instituirea a șase piloni de investiții și s-a flexibilizat mecanismul de avizare de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Guvernul a aprobat, miercuri, printr-o ordonanţă de urgenţă, modificarea şi completarea OUG nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de relansare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă.
Ce modificări și completări au fost făcute?
În nota de fundamentare a actului de normativ se arată că „în ceea ce priveşte termenul ‘relansare’ se impune înlocuirea cu ‘redresare’ în denumirea Planului naţional de relansare şi rezilienţă, în vederea corelării cu Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare şi rezilienţă”.
„De asemenea structura planului se impune a fi modificată prin instituirea a şase piloni de investiţii, în vederea corelării cu acelaşi regulament, cu abrogarea pe cale de consecinţă a reglementărilor ce privesc proiecte şi domenii de intervenţie. Având în vedere urgenţa în definitivarea şi asumarea la nivel naţional a Planului naţional de redresare şi rezilienţă şi ţinând cont de perioada de timp foarte scurtă până la termenul asumat, se impune mandatarea Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene pentru a desfăşura procedurile de negociere cu Comisia Europeană, în vederea aprobării PNRR„, potrivit notei de fundamentare.
Totodată, se spune în acelaşi document, având în vedere că perioada de implementare a Planului naţional de redresare şi rezilienţă este relativ scurtă, pentru proiectele de investiţii este necesară „flexibilizarea mecanismului de avizare de către Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a proiectelor propuse de beneficiari, prin eliminarea termenului de 10 zile, precum şi prin introducerea în acest mecanism a ministerelor coordonatoare pentru reforme”.
Resurse importante pentru infrastructură
Premierul Florin Cîţu a declarat, după şedinţa de guvern din 19 martie, la momentul discutării în primă lectură a OUG privind Planul naţional de redresare şi rezilienţă, că prin PNRR vor fi alocate „resurse importante pentru infrastructură rutieră şi feroviară, dar şi pentru autostrăzi”.
„Bineînţeles, reţeaua de gaze. Vrem să construim spitale noi, spunem foarte clar în acest program. Şi, bineînţeles, şi măsuri sociale. Deci, acordăm importanţă tuturor priorităţilor. O reformă de care România avea nevoie „, a precizat premierul la finalul şedinţei de guvern din 19 martie.
În acelaşi context, vicepremierul Dan Barna a explicat că PNRR are „şase piloni, (…) şase axe principale, pe care sunt alocaţi aproape 30 de miliarde de euro disponibili pentru România de la nivel european”.
” Vorbim de tranziţia verde, de transformarea digitală, de partea aceea de competitivitate şi dezvoltare inteligentă. Mai este un pilon legat de coeziunea socială, foarte important, partea de sănătate – tema cea mai acută în dezbaterea publică în această perioadă şi, bineînţeles, şi un pilon dedicat politicilor pentru generaţiile următoare, partea cea mai vizibilă şi explicită de viitor”, a declarat Barna.
În şedinţa de guvern de miercuri a fost aprobată şi o ordonanţă de urgenţă pentru aprobarea acordării unui ajutor de stat de restructurare a Societăţii „Complexul Energetic Oltenia” – SA.
Sursă foto: INQUAM Photos, George Călin