'Se va promova construirea de reţele de comunicaţii în bandă largă, cu acoperire naţională şi cu o largă răspândire a punctelor de distribuţie, cât mai aproape de utilizatorul final şi cu niveluri adecvate de simetrie şi interactivitate, pentru a garanta o transmitere cât mai bună de informaţii în ambele sensuri. Se are în vedere definirea şi planificarea măsurilor politice şi administrative care să stimuleze dezvoltarea infrastructurii de comunicaţii electronice de nouă generaţie de mare viteză în bandă largă şi de penetrare a serviciilor de acces din România până la nivelul asumat în cadrul Strategiei Naţionale privind Agenda Digitală pentru România 2020', se arată în comunicatul citat.
La nivelul Uniunii Europene, se doreşte ca până în anul 2020 să se ajungă la o viteză crescută de acces la internet de minimum 30 MBps pentru toate gospodăriile, iar cel puţin 50% dintre gospodării să aibă conexiuni de acces la internet cu viteza de peste 100 MBps.
'Pentru atingerea obiectivelor propuse sunt avute în vedere cinci direcţii de acţiune: Încurajarea accesului la infrastructura pasivă existentă; Îmbunătăţirea transparenţei şi coordonării în lucrările de construcţii civile relevante; Simplificarea procedurilor de autorizare a construirii reţelelor de comunicaţii electronice; Normele referitoare la infrastructura reţelelor de comunicaţii electronice de generaţie nouă pentru clădiri noi; Utilizarea potenţialului tehnologiei reţelelor de comunicaţii electronice de generaţie nouă pentru accelerarea extinderii/implementării infrastructurii de bandă largă în zonele rurale', se mai spune în comunicat.
Sumele necesare implementării programului vor fi asigurate din fonduri externe nerambursabile postaderare aferente perioadei de programare bugetară a Uniunii Europene 2014-2020, fonduri private şi contribuţie publică naţională asigurată de la bugetul de stat şi bugetele locale, după caz, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie în bugetele ordonatorilor de credite beneficiari.
AGERPRES
