Guvernul de la București a cheltuit aproape 3% din PIB-ul României pentru a combate criza energetică
În ultimul an, statele europene au depus eforturi mari pentru a-şi proteja consumatorii şi mediul de afaceri de creșterea preţului gazelor naturale şi de scumpirea energiei.
„Având în vedere scumpirea gazului şi a energiei din a doua jumătate a anului, credem că criza energetică, dar mai ales accesibilitatea, a atins punctul de suportabilitate maximă de unde este necesară o intervenţie semnificativă de la nivel politic. Din punctul nostru de vedere, piaţa continuă să subestimeze adâncimea, complexitatea şi urmările structurale ale acestei crize, despre care noi credem că va fi mai severă decât criza petrolului din anii 1970”, scrie în raportul publicat de Goldman Sachs la începutul lunii septembrie.
Analiştii de la Goldman Sachs văd necesitatea introducerii unor plafoane de preţ pe zona de producţie de energie, dar acest lucru va trebui completat de un sistem de tarifare care să le permită companiilor de utilităţi să-şi recupereze diferenţele pe un interval de timp de zece, 20 de ani.
Piaţa gazului trebuie decuplată de cea de producţie de energie
Potrivit Goldman Sachs, piaţa gazului trebuie decuplată de cea de producţie de energie. „La preţul cu care se încheie acum contractele la termen, credem că factura la energie şi gaze va ajunge anul viitor la 500 de euro/lună pentru o familie europeană obişnuită, ceea ce înseamnă o creştere de 200% faţă de 2021“, estimează analiştii financiari.
Pe plan local, scumpirea energiei şi a gazului natural nu este pe deplin resimţită de consumatorii casnici în contextul în care, de aproape un an de zile, preţul utilităţilor este plafonat, reglementare care se menţine până în martie 2023. Ceea ce se va întâmpla atunci, cu un an înainte de alegerile parlamentare şi de alegerile prezidenţiale din 2024, este la acest moment cea mai mare necunoscută din economia României.
În prezent, în țara noastră se discută despre revenirea la piaţa complet reglementată a energiei, pe tot lanţul, inclusiv pe zona de producţie. În contextul introducerii unor preţuri reglementate, surse apropiate discuţiilor spun că se intenţionează renunţarea la compensrea pentru furnizorii de energie. Ar rămâne totuşi problema costurilor de finanţare accesate de furnizorii de energie în vederea continuării activităţii din moment ce statul a întârziat plăţile către ei.
În acest moment, pe piaţa de energie se aplică ordonanța de urgență (OUG) 119 care este, de fapt, modificarea ordonanței de urgență (OUG) 27/2022 prin care s-a introdus schema de sprijin pentru facturile la energie şi facturile la gaze pentru numeroase categorii de consumatori.
Vă amintim că, din noiembrie 2021, statul român a pus în aplicare mai multe scheme de sprijin, schimbate de două ori până acum, pentru protecţia consumatorilor casnici, însă aceste scheme nu au vizat ţintirea directă a preţului, ci aplicarea unui mecanism prin care furnizorii vindeau energia către consumatorii casnici la un preţ plafonat, diferenţa dintre costurile lor şi acel preţ urmând să fie acoperită de stat. Acest lucru nu s-a întâmplat, furnizorii de energie acumulând pierderi de sute de milioane de euro, în timp ce statul a întârziat plăţile promise prin lege.
