Contextul economic din România este unul dificil, iar Executivul a fost deja nevoit să adopte măsuri stricte pentru echilibrarea bugetului. Ordonanța-trenuleț, recent implementată, a impus tăieri de beneficii, blocarea creșterilor salariale și ale pensiilor, precum și majorări de taxe.
Astfel, deși populația va resimți un beneficiu pe termen scurt prin facturi mai mici, efectele indirecte ale acestor măsuri ar putea fi resimțite prin alte costuri adiționale.
Plafonarea prețurilor la energie, prelungită
Unul dintre aspectele controversate ale acestei decizii este lipsa fondurilor necesare pentru acoperirea acestei plafonări. Deși bugetul alocat este de aproximativ 3 miliarde de lei, datoriile acumulate către furnizori sunt estimate la 4 miliarde de lei conform declarațiilor oficiale și chiar la 8 miliarde de lei conform Asociației Furnizorilor de Servicii.
Acest dezechilibru ridică întrebări legate de sursa de finanțare a acestei măsuri, fiind de așteptate majorări de taxe sau alte ajustări bugetare pentru a compensa aceste costuri.
Fluctuațiile prețurilor la energie au fost determinate de mai mulți factori, printre care pandemia de coronavirus și criza generată de războiul din Ucraina. Reducerea importurilor de gaze rusești a condus la creșteri semnificative de prețuri, de aproximativ 65% pentru gaze naturale și 25% pentru energie electrică.
Această tendință a fost resimțită încă de la nivel european, ceea ce a dus la numeroase dezbateri privind soluțiile optime pentru menținerea unui echilibru între accesibilitatea prețurilor pentru consumatori și sustenabilitatea economică.
„Prelungirea plafonării e un fel de artificiu financiar. Statul ne spune acum că îngheață prețurile. Dar toată această factură va fi plătită tot de către noi, consumatorii, prin prețuri mai mari, taxe mai mari, o inflație mai mare.
Statul va trebui să acopere de undeva cheltuielile necesare pentru plafonarea prețurilor. Aceste cheltuieli, care sunt cifrate, la momentul de față, la undeva la 4 miliarde de lei, nu au o sursă de finanțare. Adică ce luăm pe mere, vom da pe pere, din punct de vedere financiar.
Din ce va susține financiar statul această prelungire a plafonării atât la energie, cât și la gaze? În buget este prevăzută o sumă de doar 3 miliarde de lei, în condițiile în care datoriile la furnizori sunt de 4 miliarde de lei, conform ministrului Burduja, și de 8 miliarde de lei, conform Asociației Furnizorilor de Servicii.
Deci banii alocați în buget nu ne ajung nici să plătim datoriile anterioare legate de plafonare, să nu mai vorbim de lunile următoare”, a explicat economistul Adrian Negrescu pentru Fanatik.
Prelungirea plafonării reduce stresul financiar al populației
Pe de o parte, prelungirea plafonării reduce stresul financiar al populației, având în vedere că, doar în 2024, costul unui trai minim decent pentru o familie cu doi copii a crescut cu aproximativ 1.000 de lei.
Totuși, această măsură nu este una permanentă, iar efectele ei se vor resimți doar pe termen scurt. Hidroelectrica a anunțat deja o creștere de 60% a tarifului, ceea ce va duce la facturi mai mari pentru consumatori odată cu expirarea plafonării.
Cheltuielile bugetare pentru schema de plafonare din 2024 s-au ridicat la aproape 8 miliarde de lei, sumă ce a fost acoperită integral din bugetul de stat. Pe lângă costurile economice, măsura plafonării a fost criticată și la nivel european, Comisia Europeană considerând că aceasta limitează libertatea pieței și contravine reglementărilor comunitare. De asemenea, există temeri că, odată cu eliminarea plafonării, creșterile de prețuri vor fi semnificative.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, inițial anunțase că plafonarea prețurilor nu va fi prelungită, fiind luate în calcul alternative precum acordarea de vouchere sau carduri de energie pentru sprijinirea consumatorilor vulnerabili. Cu toate acestea, implementarea unei astfel de soluții s-ar fi dovedit dificilă din punct de vedere logistic, ceea ce a condus în cele din urmă la decizia de prelungire a plafonării.
Există riscul ca povara economică să fie transferată tot asupra populației
Conform Eurostat, România se situează printre țarile cu cele mai mici prețuri la energie electrică și gaze naturale din Europa, ocupând locul cinci și respectiv locul patru în acest clasament. Schema de plafonare stabilește prețurile la energia electrică între 0,68 și 1,3 lei per Kwh, în funcție de consum, iar la gaze naturale la 0,31 de bani per Kwh, plus TVA pentru consumatorii casnici.
Decizia Guvernului de a prelungi plafonarea prețurilor la energie și gaze aduce beneficii pe termen scurt pentru consumatori, dar lasă într-o incertitudine majoră sursele de finanțare pentru această schemă. Pe termen lung, există riscul ca povara economică să fie transferată tot asupra populației, prin taxe mai mari și creșteri de prețuri după finalizarea perioadei de plafonare.
