Guvernul a decis ca specialiștii din DSP şi Ambulanță să rămână pe post şi după încheierea stării de alertă

Guvernul_României

SURSA FOTO: Dreamstime

Guvernul României a adoptat o nouă hotărâre legislativă, luni, 11 aprilie 2022, prin care cei 2.000 de specialişti angajaţi la DSP-uri şi servicii de ambulanță în timpul stării de alertă COVID-19 își vor putea menține locurile de muncă din sistemul de sănătate.

Guvernul României a adoptat o hotărâre legislativă prin care cei 2.000 de specialişti angajaţi, în perioada stării de alertă COVID-19, în direcţiile de sănătate publică şi în serviciile de ambulanţă vor putea fi menţinuţi în sistemul de sănătate.

De asemenea, inițiativa legislativă prevede înfiinţarea, unei structuri pentru implementarea şi monitorizarea îndeplinirii jaloanelor din PNRR în cadrul Ministerului Sănătății.

Guvernul de la București a declarat că a adoptat, în şedinţa oficială de luni, o Hotărâre de Guvern pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii.

„Prin Hotărârea aprobată astăzi de Guvern, a fost stabilit cadrul legal pentru organizarea examenelor în vederea ocupării posturilor pe perioadă nedeterminată pentru personalul angajat pe perioada stării de alertă pe cele 2.000 de posturi aprobate pentru personalul contractual din cadrul direcţiilor de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti şi al serviciilor de ambulanţă judeţene şi Serviciului de Ambulanţă Bucureşti – Ilfov”, au transmis guvernanții.

De asemenea, documentul legislativ aduce modificări ale structurii organizatorice în vederea eficientizării activităţii şi a creşterii capacităţii administrative a Ministerului Sănătăţii.

Pe scurt, se va înfiinţa o structură de specialitate privind implementarea noilor reformel şi de monitorizare a stadiului de îndeplinire a ţintelor şi jaloanelor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, mecanism prin care țara noastră poate accesa fonduri europene rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă.

Reamintim faptul că ministrul Sănătății a susținut, joi, o declarație de presă la Serviciul de Ambulanță București-Ilfov în cadrul căreia a vorbit despre integrarea serviciilor de urgență cu celelalte tipuri de activități ale sistemului de sănătate. Alexandru Rafila consideră această integrare extrem de importantă și necesară.

Serviciile de urgență trebuie integrate cu restul serviciilor din sistemul de sănătate. Alexandru Rafila: Este absolut necesar

În cadrul conferinței, ministrul Sănătății a precizat că este bucuros că la Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) există profesioniști.

„Mă bucur că avem parteneri profesionişti la nivelul Departamentului pentru Situaţii de urgenţă. Este domnul doctor Arafat, care cu asta s-a ocupat în ultimii 30 de ani, dar în mod evident discutăm despre o activitate medicală iar responsabilitatea – atât în faţa profesioniştilor din sănătate, cât şi în faţa opiniei publice – este a Ministerului Sănătăţii. Sunt partenerii noştri, SMURD este o structură a DSU care şi-a făcut foarte bine datoria”, spune Alexandru Rafila.

Integrarea serviciilor de urgență este necesară

Deși a precizat că mereu le va mulțumi partenerilor Ministerului Sănătății, este importantă integrarea serviciilor de urgență cu celelalte tipuri de activități ale sistemului de sănătate.

„Eu întotdeauna le voi mulţumi public pentru tot ceea ce au făcut şi pentru ceea ce fac, dar integrarea serviciilor de urgenţă cu celelalte servicii pe care le oferă, de urgenţă prespitalicească sau unităţi de primiri urgenţe sau compartimente de primiri urgenţe cu celelalte tipuri de activităţi ale sistemului de sănătate este absolut necesară, pentru că nu funcţionează separat”, mai spune oficialul român.

Alexandru Rafila a mai spus că aceste servicii trebuie să funcționeze integrat și că nu ar trebui să țină cont de persoanele care dețin funcțiile din aceste domenii.

„Ele trebuie să funcţioneze integrat, iar lucrul acesta trebuie să fie o politică de sănătate a statului român, care nu trebuie să ţină cont de persoanele care ocupă într-un moment sau altul o poziţie de demnitate publică în aceste domenii, ci trebuie să ţină cont de nevoia oamenilor din România de a beneficia de servicii de sănătate. Nu aş vrea să fie interpretat într-un fel ceea ce am spus eu”, a afirmat Rafila.