Până în acest moment, acest criteriu nu are justificare științifică încă.
Râuri prețioase, inclusiv din arii naturale protejate, pot fi distruse, doar pentru că se află la o altitudine mai joasă. WWF-România atrage atenția că acest act normativ va permite în continuare distrugerea ireversibilă a naturii și nu va conduce nici la închiderea procedurii de infringement lansată împotriva României de Comisia Europeană acum cinci ani, se arată într-un comunicat de presă.
HG-ul vine cu o protecție suplimentară față de cea existentă, oferită de Directivele UE și legislația care le transpune la nivel național, pentru aceste sectoare. „Teoretic, de la 1500 de m în sus, pe râuri nu vor mai putea fi realizate regularizări, construcții hidroenergetice sau orice alte activități care ar avea un impact asupra apei, însă nu putem să nu ne întrebăm ce se va întâmpla cu celelalte râuri valoroase ale României”, adaugă Diana Cosmoiu, Coordonator național politici publice, WWF-România.
Care sunt criteriile solicitate
Dintre criteriile solicitate de WWF-România, documentul include doar „starea ecologică bună si foarte bună a corpurilor de apă”. Alte criterii extrem de importante, precum existența habitatelor piscicole naturale, apartenența la ariile naturale protejate de diverse tipuri, nu au fost integrate pentru definirea zonelor de non-intervenție pe râuri. „Statul român nu a făcut nimic pentru a remedia distrugerile realizate de microhidrocentrale (MHC) în anii anteriori și insuficient pentru a preveni altele în viitor”, adaugă Diana Cosmoiu.
WWF-România solicită completarea dispozițiilor legale în vigoare (incluzând acest HG) astfel încât restricțiile să se aplice și sectoarelor de râuri din rețeaua Natura 2000 și alte tipuri de arii naturale protejate de interes național și internațional, precum și acelor sectoare de râuri care reprezintă habitate piscicole naturale, eliminându-se totodată criteriul altitudinii de peste 1500 m.
