Zeci de proiecte publice de mare anvergură vor rămâne îngheţate cel puţin până la sfârşitul anului. Autorităţile încearcă să găsească metode de „păcălire“ a constrângerilor bugetare.
În 2003, ministrul transporturilor de atunci, Miron Mitrea, anunţa că autostrada de centură a Bucureştiului va fi gata în 2007. În 2008, ministrul Ludovic Orban dădea ca termen de finalizare a proiectului anul 2011. Acum, în 2010, deadline-ul a fost împins după 2013. În bugetul pentru acest an şi în previziunile de buget pentru perioada 2011-2013, inelul de autostradă al Capitalei nu are alocat niciun leu.
Nu este nici pe departe singurul mare proiect de infrastructură pus din nou în aşteptare din cauza sumelor disponibile insuficiente. Reabilitarea drumurilor naţionale Piteşti-Braşov, Alexandria-Zimnicea, Braşov-Bacău, Alba Iulia-Brad, Bâldana-Târgovişte-Sinaia, Ştei-Turda sau Suceava-Botoşani, modernizarea centurii Bucureştiului (cu excepţia porţiunii aflate deja în lucru, dintre DN7 şi DN2) ori construcţia centurilor la Rădăuţi sau Tecuci vor mai avea de aşteptat.
Şantiere (semi)abandonate
Şi în domeniul transporturilor feroviare lista investiţiilor trase pe dreapta este suficient de lungă: reabilitarea căilor ferate Curtici-Simeria şi Craiova-Calafat, electrificarea tronsonului Doaga-Tecuci-Barboşi, construcţia liniei noi între Vâlcele şi Râmnicu Vâlcea ori refacerea podului de la Grădiştea, de pe ruta Bucureşti-Giurgiu, mai trebuie să aibă răbdare, au stabilit cei care au elaborat bugetul pe 2010 şi care au alocat sume infime acestor obiective. Lipsa banilor va îngheţa lucrările şi în cazul altor proiecte care erau lansate cu surle şi trâmbiţe în urmă cu câţiva ani. În Bucureşti, de exemplu, extinderea Palatului Victoria, ce ar fi trebuit să fie terminată în acest an, va fi gata, în cel mai bun caz, în 2013, reabilitarea Teatrului Naţional din Bucureşti va fi încheiată tot peste trei ani, iar modernizarea Sălii Palatului – după 2013. Nu se va mai munci deloc sau aproape deloc la extinderea Palatului de Justiţie din Satu Mare, la construcţia judecătoriilor din Câmpeni şi Fălticeni ori la sediul Facultăţii de Muzică din Oradea, dar nici la spitalele de urgenţă din Arad, Brăila, Ploieşti, Bistriţa sau Piatra Neamţ sau la aducţiunea de apă de pe Valea Prahovei.
Printre investiţiile întârziate sunt unele care aşteaptă de mai bine de 20 de ani să fie terminate, cum ar fi canalul Siret – Bărăgan, menit a iriga 500.000 de hectare. Început în 1987, el ar fi trebuit să fie gata iniţial în 1989. Termenul a fost apoi extins până în 1995, iar apoi, aproape an de an, finalizarea a fost din nou amânată. În 2010, vor fi alocate doar două milioane de euro din cele 166 necesare pentru încheierea investiţiei, preconizată azi a avea loc după 2013. Unul dintre cei mai afectaţi de constrângerile bugetare este Ministerul Transporturilor. Şeful instituţiei, Radu Berceanu, care spera să inaugureze 100 de kilometri de autostradă anul acesta şi să înceapă lucrările la mai multe tronsoane, a înţeles, după votarea bugetului, că s-a hazardat. „O soluţie pentru a evita oprirea unor proiecte ar fi ca firmele constructoare să apeleze la împrumuturi cu garanţii de stat. Varianta a fost discutată şi cu FMI“, a spus ministrul.
Constructorii vin cu bani de acasă
Reprezentanţii constructorilor afirmă că, deşi problemele bugetului sunt reale, cu banii disponibili s-ar putea executa mai multe lucrări. „Vrem modificarea legislaţiei, pentru că cea actuală e plină de surse de corupţie, iar banii publici se utilizează incorect“, a declarat Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO). Printre altele, crede Plosceanu, ar trebui ca lucrările neprevăzute dintr-un contract să nu poată creşte preţul iniţial cu mai mult de 10-15% (faţă de 50% în prezent), ca subcontractorii să fie nominalizaţi în documentaţia de preselecţie, iar ofertele subcotate cu mai mult de 15% din valoarea estimativă a lucrărilor să fie eliminate.
35 mld. lei (circa 8,5 mld. euro) sunt necesare pentru a continua marile proiecte de infrastructură bugetate anul acesta, dar amânate din lipsă de fonduri
