Practic, prin eliminarea acestor standarde de cost, ministerul urmăreşte reducerea termenelor de implementare a proiectelor de infrastructură şi creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene. Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii şi Ordinul Arhitecţilor din România susţin proiectul legislativ al ministerului.
MDRAP a constatat că standardele de cost nu sunt obiective şi nu pot acoperi toate categoriile de lucrări. Ba mai mult, realizează că este dificilă standardizarea costurilor.
„Este de menţionat că standardele de cost în vigoare privind infrastructura de transport au fost calculate pornind de la situaţii teoretice şi nu pe baza unor studii geotehnice aprofundate“, se precizează în nota de fundamentare a proiectului legislativ iniţiat de MDRAP.
Mai mult, standardele de cost au fost calculate la nivelul lunii ianuarie 2010. De la acel moment, în perioada ianuarie 2010- iunie 2018, indicele prețurilor de consum a crescut cu 22,69%, potrivit informaţiilor Institutului Naţional de Statistică. Deşi standardele de cost trebuiau actualizate periodic acest lucru nu s-a întâmplat.
Utilizarea standardelor de cost în determinarea valorii estimate a contractelor de achiziţii publice a condus la stabilirea unor valori subevaluate ale contractelor, fapt ce a condus, la rândul lui, la anularea a numeroase proceduri de achiziţie publică, deoarece nu au fost depuse oferte din partea privaţilor, arată iniţiatorii legii.
Ponderea procedurilor anulate din cauza nedepunerii niciunei oferte, din totalul procedurilor iniţiate în anul 2017, a fost de 22%, în valoare de 13.264.462,76 mii lei, reprezentând un procent mediu de 50% din totalul procedurilor anulate, potrivit informaţiilor Agenției Naționale pentru Achiziţii Publice.
În primăvara acestui an, Ministerul Transporturilor a iniţiat un proiect legislativ de actualizare a standardelor de cost, care viza, printre altele, creşterea, în medie, cu 12,5% a costurilor de construcţie pentru o autostradă în zonele de şes, deal şi munte.
„Considerăm necesară revizuirea standardelor de cost stabilite în anul 2010 şi propunem creşterea procentului aplicat lucrărilor de construcţii-montaj la cota de aproximativ 3% pentru consultanţă (faţă de 1%), 5% la proiectare (faţă de 3%) şi 2% pentru asistenţa tehnică (faţă de 1,5%). În privinţa preţurilor unitare propunem actualizarea acestora cu indicele de cost în construcţii ingineresti publicat de către Institutul Naţional de Statistică, pentru perioada 2010 (baza standardelor de cost aprobate) şi 2017, respectiv 122, reprezentând o creştere de 22%”, se motiva proiectul de act normativ.
