Creșterea speranței de viață cu 10-12 ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați, la care se adaugă natalitatea scăzută, va continua să producă dezechilibre încă 50 de ani de acum înainte. Dacă se păstrează actuala limită de vârstă pentru pensionare, statul va fi nevoit să găsească fonduri pentru 20-30 de ani.
Conform Prognozei de convergență 2019- 2021 aprobată deja de Guvern prin Memorandum, în țara noastră speranța de viață la naștere pentru bărbați este estimată să crească cu aproximativ 12 ani pe parcursul perioadei de protecție, de la 71 de ani în 2013, la 83 de ani în 2070.
„Pe termen mediu şi lung, evoluţia sectorului de pensii este puternic influenţată de perspectivele demografice date de evoluţia ratei natalităţii şi a speranţei de viaţă şi de procesul inevitabil de îmbătrânire a populaţiei”, se arată în document.
Rezultatele estimate prin modelul de pensii arată o creştere a ponderii cheltuielilor cu pensiile din pilonul 1, de la 8,0% din PIB în anul 2016 la circa 9,0% din PIB la mijlocul decadei 2050-60, urmată de o scădere treptată, către finele perioadei de prognoză, până la ponderile de la finalul anilor 2070 (8,7%).
Pilonul II de pensii va avea o pondere din ce în ce mai semnificativă în totalul cheltuielilor cu pensiile, cu atingerea unei ponderi de 1,1% din PIB la finalul orizontului de prognoză.
De asemenea, proiecțiile incluse în Raportul privind îmbătrânirea populației, ediția anului trecut, ale căror rezultate sunt prezentate în acest capitol, au fost efectuate înaintea promovării măsurilor fiscale intrate în vigoare la începutul anului 2018, conform Adevarul.ro.